Începe turneul zonal la fotbal pentru juniori A1

Sporting Rosiorii de Vede se pregateste pentru turneul de zona. Calificata la faza de zona a campionatului national de juniori A1, echipa Sporting Rosiorii deVede va gazdui unul din cele 4 turnee ale competitiei. Desi adversare vor fi echipe campioane judetene in Arges, Dambovita si Brasov, teleormanenii pregatiti de antrenorul Eugen Craciunescu spera sa obtina calificarea la turneul final al intrecerii nationale. Primul joc al competitiei care se va desfasura pe stadionul Municipal rosiorean este stabilit pentru sambata, de la ora 17.00, cand Sporting joaca impotriva echipei din Pitesti; a doua zi, rosiorenii vor intalni pe Forex Brasov, pentru ca in ultimul meci, programat marti, 12 iulie, sa intalneasca cel mai accesibil adversar, campioana din Dambovita. Din cele patru echipe participante la acest turneu, una singura se va califica, pentru semifinalele campionatului national.

La Belene, dialog româno-bulgar

In aceasta saptamana, la Belene, in Bulgaria, a avut loc cea de-a doua intalnire romano-bulgara de dezbatere a proiectului “Elaborarea planului cadastral pentru drumurile judetene din Judetul Teleorman si Strategie comuna de dezvoltare a infrastructurii in judetul Teleorman si orasul Belene”. Proiectul a fost depus de Consiliul Judetean Teleorman in cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013 si este finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala si cofinantat de Romania si Bulgaria. Proiectul se deruleaza printr-un parteneriat al Consiliului Judetean Teleorman cu Municipalitatea Belene din Bulgaria. Intalnirea a avut doua obiective, lansarea proiectului in tara vecina si prezentarea stadiului proiectului. Anuntul de participare pentru licitatia de servicii a fost publicat, urmand ca deschiderea ofertelor sa se faca pe 17 iulie. Proiectul consta in masuratori topografice ale retelei de drumuri judetene din Teleorman, in vederea realizarii cadastrului general, stabilirea lungimilor drumurilor judetene si pozitionarea bornelor kilometrice si intocmirea unei strategii comune de dezvoltare a infrastructurii de drumuri din judetul Teleorman si municipalitatea Belene.

Seară de literatură franceză

Seara de literatură franceză

Centre de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă – Servicii educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar

  

Comunicat de presă

 Bucureşti, 4 noiembrie 2010 – Salvaţi Copiii România a lansat programul naţional Centre de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă – Servicii educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – „Investeşte în oameni”.

   Obiectivul general al proiectului il constituie oferirea de servicii educationale complexe copiilor care provin din medii defavorizate socio-economic in vederea prevenirii abandonului scolar si reintegrarii scolare in scopul dobandirii competentelor necesare adaparii la nevoile societatii, prin infiintarea a 32 de centre de pregatire scolara, cate unul in fiecare judet din cele 6 regiuni de dezvoltare selectate.

   Termenul de începere al proiectului este august 2010, iar valoarea totală a proiectului este 19.960.177 lei, din care valoarea eligibilă – 18.552.915 lei (18.181.856,70 lei – finanţare nerambursabilă şi 371.058,30 lei – contribuţie proprie).

   Grupul ţintă al acestui proiect sunt: elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii, părinţi/tutori ai elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii, persoane care au părăsit timpuriu şcoala, copii are nu au frcventat gradinita şi personalul implicat în dezvoltarea programelor de prevenire a fenomenului de părăsire a şcolii .

   Astfel, în cei trei ani de implementare a proiectului, valoarea adăugată constă în:

• creşterea şanselor unui număr de cel puţin 7680 copii de a se integra cu şanse egale în invăţământul de masă sau “A Doua Şansă” şi de a absolvi ciclul gimnazial;
• creşterea gradului de conştientizare a necesităţii şi importanţei educaţiei în dezvoltarea

 

• copiilor şi în sporirea şanselor de accedere cu şanse egale pe piaţa muncii, a cel puţin 24.000 persoane (dintre care 4.000 din rândul familiilor acestora şi a cel puţin 20000 de persoane din comunităţile în care se va desfăşura proiectul). Cei 4.000 de membri ai familiilor (părinţi/tutori şi alte rude ale copiilor) vor fi implicaţi în luarea deciziilor referitoare la parcursul formativ-educativ al copiilor şi vor participa lunar la şedinţe de consiliere/orientare.
• creşterea nivelului de formare profesională a cadrelor didactice din proiect prin participarea la ore de pregătire în vederea recuperării şi reabilitării şcolare a copiilor;
• introducerea unor metode inovatoare de pregătire şcolară a copiilor prin utilizarea educaţiei de la egal la egal;
• creşterea capacităţii instituţionale locale prin crearea unor reţele de specialişti care să faciliteze comunicarea şi schimbul de informaţii dintre parteneri, să contribuie la implicarea reală a şcolii în luarea deciziilor privind parcursul educaţional al copiilor şi, în final, sa optimizeze rezultatele obţinute în lucrul cu aceste categorii de copii.

   Centrul  de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă (C.O.R.E.I) din Alexandria  (unul dintre cele 32 de centre infiintate  la nivel naţional) funcţionează la Şcoala cu clasele I-VIII „ Alexandru Colfescu”, unde, începând cu luna decembrie 2010, 50 de copii au beneficiat deja de servicii sociale şi educaţionale, prin Programul de prevenire a abandonului şcolar, precum şi prin servicii de consiliere juridică, psihologică şi socială. “Pe parcursul anului şcolar 2010-2011,  cei 50 de elevi au participat la diferite activităţi educative şi artistice derulate în şcoala dinAlexandria, sub îndrumarea a două cadre didactice: prof. Puiu Cristina  şi înv. Vasilică Florica. De asemenea, 16 copii care au parasit scoala urmeaza sa fie inscrisi in programul “A doua sansa”. In vacanţa de vară, în centrul COREI Alexandria – Teleorman,  14 copii care nu au frecventat gradinita şi familiile lor vor beneficia de servicii educaţionale şi sociale în cadrul unei grupe de grădiniţă estivală.

Pentru mai multe informaţii persoană de contact este:

Save Carmen Cristina

Coordonator local

E-mail: cris_carmen_oprea@yahoo.com

Tel: +40 768654395

Am zburat şi pe cerul Teleormanului!

  Ar trebui să încep cu începutul. Plecarea din Iaşi cu echipa spre Campionatul interjudeţean de planorism, Piteşti-Geamăna, 1984. Interjudeţenele erau, (cel puţin în acea perioadă), faza premergătoare pentru campionatul naţional: primii 10 se calificau pentru naţionale unde concurau cu cei din lotul naţional. Aşadar obiectivul: unul din primele 10 locuri.

            Mai participasem la campionatul interjudeţean, Iaşi, 1982. Pentru Piteşti, echipa Aeroclubului “Moldova” Iaşi a fost formată in acel an din: Pantiru Gigi”Gigel”  Is-29d₂ YR-501, Bălţatu Gheorghe”Dodu”  Is-29d₂[1] YR-520, Iftode Petru Is-29d₂ YR-517 şi subsemnatul Is-29d₂ YR-510 (daca nu mă înşel, primul planor de fabricaţie Românească care a făcut triunghiul de 500 Km-cu doi ani inainte, Zinovei Petru: Iaşi-Mânăstirea Humorului-Mausoleul Mărăşeşti-Iaşi, zbor fără aparate de zbor, doar busola şi bila – dar asta este alta poveste). La plecarea de la aerodrom, comandantul şi instructorul nostru, Pânzaru Claudiu, ne-a trasat strategia pe care eram obligaţi s-o îndeplinim cu orice preţ, altfel a doua zi am fi fost trimişi acasă (arbitrul foto fiind instructorul Popovici Dumitru – era foarte uşor de urmărit), adică zborul în echipe: Gigel & Dodu şi Petrică & eu. De precizat că în echipă mai zburasem doar eu (din ’81 împreună cu Costin Eduard). Totodată, doar Gigel mai zburase la un concurs la Piteşti, deci era singurul care “cunoştea zona”. Automat, aripă la aripă şi cu Gigel navigator. Amănuntele sunt necesare, pentru ce va urma.

            Aşadar, la drum. Wilga[2] a plecat cu 2 planoare, eu, Gigel şi Dodu cu ARO şi IMS-ul şi două dube după noi. Iaşi, Bacău, Oneşti, Oituz, Braşov, Bran, Piteşti. Aparatele foto (CMEHA[3], off course) în Wilga cu Mitică, gata sigilate. Asadar, ciu-ciu poze pe traseu sau din aer…

            Piteştiul fiind oarecum în partea de sud a judeţului Argeş, iarla Nfiind Făgăraşii, zborurile de distanţă se execută spre SV-S-SE, aşadar se survolează judeţele Olt, Dolj şi Teleorman. Patru zile am făcut ceva antrenament în zonă, ocazie cu care am rămas impresionat profund de platforma dela Colibaşi, cu zeci, sute de Dacii aliniate, în toate culorile … Şi să mor de ciudă, aparatul foto sigilat …

Iată că vine şi prima probă, Piteşti – Găneasa – Negreni – Piteşti. Prima probă, primele probleme:  când să luăm startul, în ce zonă să stăm pe aşteptare, şi alte minuni de astea. Pană la urmă, cu chiu cu vai, plecăm şi noi pe traseu.

Pană la primul punct (intersecţia din Găneasa), navigaţia e floare la ureche: şoseaua Piteşti – Slatina şi “Trecila Oltu’”. Eh, după aia ceva mai greu. Însă nu ăla a fost baiul. Am prins o gaură de numa-numa şi n-am mai reuşit să mă caţăr inapoi, aşa că jos, în mirişte, lângă Recea. Deci Teleormanul mai avea de aşteptat. Doar pană a doua zi. Insă o chestie peste care nu vreau să trec. Chem avionul şi apare ‘naşu Oprică, în dreapta Popescu Marius, fost pe MIG, acumla Braşovşi în pregătire pentru depanare. Trage naşu avionul, instruiesc pe cel mai răsărit băiat cum să ţină de plan şi hai, decolarea. Pe vremea aia nu exista Super-glue sau Picătura, dar puştiu’ de la plan zici că era sudat de fuzee. Când Wilga era deja la 45 de grade…în dreapta mea, declanşez. Vine naşu, ia pe altul să ţină la aripă, motor în plin şi … declanşez din nou. Eh, acu vine faza faină, în premieră pentru mine: mă-ntreabă naşu dacă am mai decolat vreodată cu planul jos. Eu zic că nu. El, că acuma o s-o fac. Pune nişte paie sub planul stâng, clanşeaza cablul şi urcă în avion. Motor în plin cu frânele apăsate, automat am început să fac balansări! Însă, când a lăsat frânele, pleosc planul stâng de pământ. Puţin m-a tras pe stânga, dar uşor, uşor, mai ales că era cablul scurt, m-am desprins. Insă acuma altă belea, era să dau cu planul drept în pământ … deci, picior maxim dreapta să vin în axul Wilgii şi manşa total stânga, să nu dau de pământ cu planul. În sfârşit, se desprinde şi Wilga şi totul a fost OK. Chestia cu planul jos am mai experimentat-o apoi de mai multe ori. E chiar mai uşor decât să te tragă sau să te împingă cel de la plan. Aşadar, prima probă, primul abandon … oh, departe locul 10…

            Iaca vine proba a doua, Piteşti – Plosca – Negreni - Piteşti,201 km. Aşadar, am trecut graniţa şi în Teleorman. Pe traseu, pista dela Balaci, sau mă rog, dela Siliştea-Gumeşti. Era prima pista strict militară şi pe cuvânt că pentru câteva clipe m-am simţit mic, mic de tot, imaginându-mi cum ar decola o patrulă de Mig-uri de jos şi aş fi fost doar o muscă, ce muscă, o gâză mică şi neînsemnată. Bine, un şut în fund îmi aduce aminte că dacă Mig-ul are şi forţaj, eu trebuie să mă folosesc de termică, aşadar, dă-i şi înşurubeaza tată, că pân’la Plosca mai e juma’ de drum. Las Roşiorii mult in dreapta, că am mers pe un drum de nori care se afla la stânga traseului, punctual foto dela Plosca (trecerea la nivel cu calea ferata, uh, mă doare capul, ce scriu eu aici – bariera) a fost f.f.f. simplu de identificat: cozi de zeci de maşini pe stânga şi pe dreapta barierei. Exact cum ne explicaseră la breefing. Am pozat şi apoi mai departe, Negreni şi apoi acasă. În sfârşit, am reuşit să fac şi eu prima trecere la venirea din probă, ce-i drept, am trecut cam sus, pe la vreo 10 metri. Am venit aşa sus deoarece nu am avut încredere în abaca pentru ultimul salt şi am mai băgat eu200 m în plus la înălţime. În afara de asta, nici nu eram sigur că am apreciat corect condiţia medie a zilei. Însă cu ocazia asta, mi-am dat seama ca eram destul de experimentat ca sa apreciez corect condiţia şi că abaca era bună. În acea zi am pierdut 10 minute cu urcatul celor 200 metri în plus. Şi m-a costat la clasamentul final.

            Urmatoarea zi, din nou pe lângă Roşiori … Piteşti – Plosca şi mi-s-a tăiat gazul … jos pe arătura intre Plosca şi Roşiori. O arătură proaspătă şi nu prea, însă nediscuită. Terenul lung, lung de tot. Cam mari brazdele, însa mai decolasem din ceva asemănător, aşadar chem avionul. Apar, ca de obicei, copiii. La început timizi, stau la vreo 20-30 de metri, suspicioşi, cu un ochi la planor si cu altul la tine. Cei mai răsăriţi mai in faţă, ăi mai ţânci în spatele fraţilor mai mari. Simpatici mititeii. Scot o ţigară şi mă fac că n-am chibrit. Figura asta a ţinut întotdeauna, drăcuşorii aia de la ţară îşi dau seama că eşti de-al lor, dacă vorbeşti cu ei, eşti fumător … şi dacă le mai oferi şi o ţigară, gata, i-ai câştigat. Urmează apoi perindatul prin cabină, tot în ordine descrescătoare a vârstei. Unul din prichindei tot dădea roată planorului şi scărpinându-se in vârful capului mă întreabă: – Nenea, da’ unde-i motorul? Iaca vezi, peste tot în ţară ajungi şi la această întrebare. Greu sa răspunzi, sa le explici la micuţii ăia cum zboară planorul fără motor. Şi trebuie să fii foarte atent la ce le povesteşti, deoarece se uită la tine ca la cineva din altă lume, dacă le spui cumva prostii, vor lua minciuna de bună şi îi mare păcat să-ţi baţi joc de sufletele alea. Oricum, răspunsul îl ştiam deja: – Vine imediat. Cine îl aude primul primeşte 5 lei. Cine îl vede primul, iarăşi 5 lei. Nici nu apuc bine să le arăt monedele, că şi fug ca potârnichile de lângă planor: în staţie cârâie nea Gică Duvlea, cunoştinţă veche de-a mea. La Iaşi stăteam sub plan si ascultam poveştile lui din vremea aviaţiei cu cai si nu ne mai saturam; asta – alt subiect interesant. Cum va zic, ăştia micuţii s-au speriat si se uitau unde-i omu’ ce vorbeşte … copii! În sfârşit, se aude Wilga, îl ghidez că-s la ora 14, îi zic de teren că-i moale şi cu brazde mari. Vine nea Gică, aterizează în spatele meu şi greu, greu, trage în faţa planorului. Se dă jos şi-l întreb ce zice de teren. Spune că-i cam moale, dar e lung. Aşa că legăm cablul, punem un mândru teleormănean la plan şi motor în plin. Băi frate, rulaj ca şi cu 824[4]-le – nu mă mai desprindeam in veac. În sfârşit, mă hotărăsc şi trag da manşă, urc câţiva centi şi … pleosc de arătură. Amortizorul mă arunca înapoi în aer, suficient cât să reuşesc să nu mai ating solul. A urmat cel mai lung palier din viaţa mea, însă Wilga nici chip să se ridice. Când mă gândeam să mai dau un bont, să ajut avionul să se desprindă, hop mă trezesc cu cablul declanşat de nea Gică şi Wilga urcă aproape în şandelă. Mulţumesc şi acum instructorilor mei care ne-au repetat de mii şi mii de ori la cazurile speciale să scoatem frânele din prima în caz de rupere de cablu sau autodeclanşare. Asta pentru din reflex am scos toată frâna şi bine am făcut. Din cauza prafului şi a bulgărilor de pământ suflaţi de elice, nu vedeam decât profundorul Wilgii, aripile abia le ghiceam. Aşadar, cum s-a căţărat Wilgociul, îmi apare în faţă ditamai lanul de cânepă. Cum naiba să-l văd prin praful ăla? De-aia zic, că dacă nu scoteam instinctiv frânele, nu ştiu, zău, ce ar fi urmat, să rup vreun plan, poate chiar o capotare … asta fu’. Nea Gică dă o tură pe deasupra şi îmi zice prin staţie să mă duc să văd dacă drumul ce trecea pe lângă sola arată nu are vreun şant, ceva gropi, să mă ia de acolo. Mă duc, drumul destul de bunicel, stâlpi de telegraf din lemn, dar pe partea cu vântul, aşadar se putea decola. M-am întins cu faţa în sus şi mâinile depărtate să înţeleagă nea Gică că poate ateriza (planorul era cam departe să ajung la staţie). Aterizează nea Gica şi mi-am pus mâinile în cap: suflul elicei, care şi aşa era la relanti, nicidecum în regim de decolare, arunca pietricelele ca din praştie. Păi se mătuia carlinga planorului … ce să mai zic de bordul de atac … Aşadar, bre, nea Gică, nici aşa nu merge. Nici o problemă, zice pilotul meu; Adu planorul la drum cu puştii, că eu am văzut ceva mai încolo o cultură de soia. De acolo decolăm sigur. El decolează, eu mă duc la planor. Micuţii, fascinaţi: ce noroc pe ei să vadă, în loc de vaci pe tapşan, un avion care face nu o decolare, ci două … şi mai şi zboara pe deasupra, se roteşte … mamă-mamă … Ne apucăm şi împingem planorul cu greu până la drum şi apare pe jos şi nea Gică. Veşti foarte proaste. Soia e destul de mare şi nu poate să mă ia, mai este un teren mai departe, dar durează cam mult să mutăm planorul şi un front rece era aproape pe noi. Insă ce front, aşa rupere de nori nu am mai întâlnit nici când. Aşa că ne-am dat mâna, şi a decolat spre Piteşti, nu înainte de a da două ture largi, să localizeze exact locul pentru a-i transmite şoferului traseul. A început vântul, aşadar, împreună cu ucenicii m-am apucat să demontez profundorul şi o aripă, pe cealaltă ancorând-o. Sincer, mi-era frică să nu scoată vântul ancorele din pământul afânat. Ne-am băgat sub aripă şi am îndurat o oră potopul şi două ture de ghiaţă. Pe noapte, a ajuns şi nea Patrachi cu IMS-ul, am încărcat planorul, am debarcat puştanii în sat şi hai la hotel. Spre bucuria mea, nici un concurent nu a ajuns acasă, dar locul 10 era tot departe.

            După două zile, vine o probă mai grea, Piteşti – Plosca (deja mă simţeam ca acasă) – Ganeasa – Piteşti,246 Km. Sincer să fiu, ne-a mers bine în echipa mie şi lui Petrică, am ajuns aproape de podium în proba aia, dar nu a fost suficient pentru mine: am terminat concursul pe 11 şi am rămas cu un gust amar … Petrică a fost pe 10 şi a rămas mai departe. Noi, ăştilalţi 3, pe tren şi acasă. Să ne pregătim pentru anul „aviator”.

            Aşadar, în iulie următor o nouă serie de peripeţii teleormănene. Aceleaşi două echipe, la care  s-a alăturat al cincilea moldovean, Trelea Sorin. Diferenţa era că eu şi Petrică am zburat pe gioable (adică pendulare). Eu pe Is29d YR-197, iar Petrică cu YR-192. Ce să mai zic, eram de râsul curcilor, dar asta era. Alte planoare nema. Până şi Sorin avea (parcă 545) planor nou-nouţ. Dar, socoteala de acasă nu se potriveşte cu … clasamentul final. 

Între timp, nea Gică Duvlea se pensionase. Cine credeţi că făcea în fiecare zi sonda meteo cu Zlinul? Aţi ghicit, nea Gică. Prima proba, ordin strict: zbor numai în echipă! Prima probă, Piteşti – Negreni – Vârtoape – Piteşti, aşadar tot în Teleorman. Punctul de la Vârtoape era ceva intersecţie din sat. Ajungem toţi 5 la punctul 2, cand mă gândeam să intrăm la punct, Gigel, navigatorul, o ia în continuarea laturii. Ceilalţi 4 după el. Când îi întreb ce-i cu ei, îmi zic că merg spre punct. Băi, frate, păi punctul e în spate … Nu vere, e satul din faţă. Am început să transpir, dar ordinal e ordin. Fac astia poza, eu nema. O pornim înapoi, adică spre Piteşti. Eu fac puţin dreapta, să fac punctul ăla valabil, fraier am fost că nu l-am pozat din prima. Cât am povestit eu astea, s-a acoperit total şi imediat ce am fotografiat punctul, l-am şi pus jos, pe o coamă de deluşor. Hop şi ăilalţi 4 pe un câmp la vreo2 kmde mine. Chemăm avioanele, vin trei, aterizează la băieţi. Două decolează, unul nu. Întreb ce-i baiul, îmi zic că acuşi ajung piloţii …!? Ce drac. să mai întreb?? Pleacă şi al treilea avion, peste vreun ceas vin 2 Wilgi să ne ia şi pe ăştilalţi doi. La mine vine Fane Chirilă, suceveanul, până cu un an în urmă comandantul nostru, la Iaşi. Normal că-l întreb de ce a mai rămas Wilga aia să decoleze mai târziu. Răspunsul lui Fane m-a dat pe spate. Zice el că aştia, când s-au dat jos din planoare, i-au întrebat pe ţăranii ce erau la fân ca cum îi zice la satul din spate (fotografiat de ei). Habar n-am ce au răspuns ăia, însă când au întrebat care-i Vartoape, au arătat spre mine. Ei, în momentul ăla Gigel o ia la fuga cu ăia doi ai mei după el, tot urându-i cele bune, în timp ce se uşurau în navigaţia lui … Normal, wilgile au văzut planoarele şi au aterizat. Când se dă Fane & comp. jos, ia-i pe-ai noştri de unde nu-s. Normal, i-au întrebat pe ţânci pe unde-s ăia. La care puştii s-au întors şi au întins mâinile: – Acolo nenea, îl fugăresc pe unul, nu-i auziţi? Faină faza, să mor. Seara, pe terasă la bere, toţi îl voiau navigator pe Gigel al nostru. Ce să mai zic, toţi au ajuns acasă, doar noi, moldovenii, am rămas pe câmp. Ultimele locuri la  distanţă mare de cel dinaintea noastră. Doliu moldovean, ce mai.

            Vine proba doi, una aproape argeşeana, Piteşti – Găneasa – Slobozia – Piteşti,186 Km. Am recuperat frumuşel, am ajuns toţi 5 undeva pe 14-18, dar, oricum, departe de obiectv: măcar un loc 10.

            Ultima zi de concurs, ultima probă şi cade bomba: 300 Km, Pitesti – Balta Verde – Plosca-Piteşti. Ei da, lasă-l naibii de concurs, de-aş face măcar 300-le, “C” de aur … şi am plecat … Şnur până în Bănie, acolea simplu de găsit aerodromul după coada de la Peco. Poza şi hai la Plosca bincunoscută. La Deveselu am făcut singura pauză de două ţigări: am urcat la verticală într-o termică de 3, deşi media zilei era puţin peste 4. De ce? Foarte simplu: mă uitam la cei de jos care trebăluiau pe pistă. Spre deosebire de Balaci, care era aproape părăsit, aici chiar aveai ce vedea. Iarăşi păreri de rău că nu am avut şi al doilea aparat foto …L apoi pe un drum de nor ce m-a scos pe la sud de Roşiori am ajuns la Plosca. Chestia cu drumul de nori pe partea de sud m-a făcut să transpir puţintel: trecusem linia al treilea şi acum eram primul la Plosca. În timpul ăsta, câţiva mai erau la Craiova. M-a apucat puţintel tremuratul, dar a trecut repede. Acum eram pe undeva convins nu numai că fac 300-le, dar şi că aş avea şanse să intru în primii 10. Am pozat pentru ultima oară Plosca şi dă-i bătaie spre Piteşti. Am ajuns OK. Spre seară, după validarea filmelor şi a vitezelor, am terminat proba pe 5 şi la general am fost pe 10. Petrică pe 9. Aşadar, ne aştepta peste câteva zile bătaia cu lotul naţional. Plus doi francezi. Am mai tras 6 poze în 6 probe peste Vârtoape, Negreni şi Plosca de 3 ori, am mai bifat un Balta Verde – Plosca şi uite-aşa am ajuns în lot. Legat de acest ultim zbor, o întâmplare cel putin hazlie. Era un concurent de la Braşov, din păcate nu-i mai reţin numele. Se afla înainte de această ultimă probă pe ultimul loc, fără nici o şansă de a se ridica în clasament. A trecut şi el linia şi a plecat pe traseu. Nu se mai aude nimic despre el, nu l-a mai văzut nimeni pe sus … pur şi simplu a dispărut de pe RADAR. Într-un final, ţin minte că tocmai intram pe ultima latură, după Plosca, un pilot remorcher ce aducea un planor aterizat pe Craiova anunţa ca a vorbit prin staţie cu braşoveanul care era aterizat la Scorniceşti şi că dorea avion dar cu pilot pentru planor! Pfui … ce vrea să însemne asta? Pleacă de la Piteşti o Wilga cu un instructor şi se întorc cu planorul pe când eu tocmai hangaram gioabla mea meseriaşă. Coboară tipul din avion şi impreună cu pilotul (parcă Dorel Hodea !?) dau jos de pe scaunele din spate doua navete pline cu sticle de bere. Tipul, uşor afumat!!!! Păi, stai să-ţi „asplicitez”: Era ziua lui. Ce s-a gândit el: că dacă tot e pe ultimul loc, de ce să rişte să rămână cine ştie pe ce câmp uitat de lume, mai ales că sub el era panorama hotelului din Scorniceşti? Nici una nici două, frâne scoase şi aterizează pe pajiştea de lângă terasa hotelului. Închide staţia, mâncă bine, se cinsteşte, că doar era ziua lui, şi gata. Mai spre seară, când aude Wilga ce venea de la Craiova, transmite mesajul, cumpăra Berea şi vine cu ea pe aerodrom. Halal băiat fain. Pe loc, comandantul aeroclubului, Iana – un mare caracter, a abrogat decretul 400. La Mulţi Ani domnule, ori unde ai fi! A fost cea mai faină bere băută vreodată pe vreun câmp de zbor!!!!!!   A doua zi am avut ocazia sa pilotez (Pitesti – Ploiesti – Suceava) Wilga (în stânga Hodea Dorel), în remorcaj Nelu Gheorghiu.

   A fost ultima dată când am zburat în zonă, ca planorist. Am trecut în survol în cabinala An-24-le de după revoluţie şi mi-a făcut plăcere să revăd unele locuri de care mă leagă amintiri atât de frumoase.

            Nu aş putea să închei fără să vă povestesc despre una din sosiri. La întoarcerea din una din probe, urc cât imi arată abaca şi dă-i 210 Km/hla vale. Ma apropii de Bradu (ultima localitate înainte de aerodrom), şi împing mai tare, deoarece pe drum a fost ceva ascendenţă. Eram atât de jos, încât aveam impresia că este imposibil să mai încapă cineva între mine şi case. Priveam pe stânga, cum defila aproape la aceeaşi înălţime cu mine turla bisericii din sat. Era superb, superb.  Taman atunci din stânga jos apare botul roşu al unui planor, apoi cabina şi inauntru … MAMI[5], care îmi făcea din mână. Buai, am împins şi eu de manşă, ce naiba, de-l pune Mami jos, îl pun si eu, nu? Nu l-a pus. Nici eu.

SORIN CHIRU, Arad

Text îngrijit şi note de subsol de Mihai-Athanasie Petrescu

---

[1] IS-29 d2 – planor monoloc fabricat înRomania

[2] PZL-104 Wilga, avion de fabricaţie poloneza, utilizat, la Aeroclubul României, pentru remorcarea planoarelor

[3] Smena, aparat fotografic rusesc, popular în epocă

[4] I.A.R. – 824, avion utilitar conceput de Radu Manicatide

[5] Nicolae “Mami” Mihăiţă, veteran al planorismului sportiv românesc (76 de ani în 2011), multiplu campion naţional.

Cereri pentru eliberarea biletelor de odihna pe anul 2011

ANUNT

            Incepand cu data de 4 iulie 2011, la Casa Judeteana de Pensii Teleorman cu sediul in Alexandria str. Dunarii nr. 1, se pot depune cereri pentru eliberarea biletelor de odihna pe anul 2011.

 

 

Pot beneficia de bilete de odihnă:

                        a) Asiguratii sistemului public de pensii, care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice în care, în conformitate cu prevederile <LLNK 12010   263 10 202 123 41>art. 123 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu este reglementată, potrivit legii, constituirea fondului social cu această destinaţie;

                        b) Soţul/soţia persoanei îndreptăţite;

                        c) Copilul/copii persoanei îndreptăţite, dacă are/au vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani la data eliberării biletului şi urmează cursurile unei unităţi de învăţământ preuniversitar, acreditată conform legii.

 

Acordarea biletelor de odihnă către beneficiari se realizează pe baza următoarelor documente:

                        a) cerere, cuprinzând solicitarea de acordare a biletului de odihnă;

                        b) copie dupa actul de identitate;

                        b) adeverinţă prin care angajatorul atestă că, pe de o parte, nu este reglementată, potrivit legii, constituirea fondului social la care face referire <LLNK 12010   263 10 202 123 41>art. 123 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, iar pe de altă parte atestă calitatea de asigurat a solicitantului, precum şi cuantumul câştigului salarial brut lunar, pentru care se datorează contribuţia individuală de asigurări sociale;

                        c) certificat de căsătorie, certificat de naştere, în copie, şi adeverinţă eliberată de unitatea şcolară.

 

Teleorman: Societăți mai multe, șomaj mai mare

Numarul patronilor care-si radiaza, suspenda si dizolva societatile, in scadere! Daca anul trecut radierile, suspendarile si dizolvarile de societati comerciale crestea alarmant, in acest an afacerile par sa se stabilizeze. Potrivit datelor Oficiului pentru Registrul Comertului, numarul societatilor radiate de la inceputul anului, la nivel judetean, a scazut cu 24 de procente, in timp ce la nivel national, scaderea depaseste 80 de procente. Scaderi mai semnificative, la nivelul judetului Teleorman, s-au inregistrat in ceea ce priveste dizolvarile si suspendarile firmelor, procentul cu care a scazut acest gen de operatiuni in primele 5 luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut depaseste 60 %.

Și cu toate că acestea, în Teleormanul rata somajului nu scade. În sprijinul afirmației mele vine statistica Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, care  la finele lunii mai avea inregistrati in evidentele peste 450 000 de persoane.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, Teleormanul ocupa locul al doilea la nivel national, in randul judetelor cu cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului, cu 8,83%, dupa Vaslui cu o rata a somajului de 9,52%. Topul judetelor cu cei mai multi someri este completat de Mehedinti, Dolj, Covasna, Buzau, Alba si Ialomita.

Clasamentul mondial al datoriilor suverane

BIROUL SENATORIAL

                        Alexandru MOCANU

Alexandria, județul Teleorman, str. Av. Alexandru Colfescu  Nr. 62, etaj 2, Tel/Fax: 0247 310 259, mobil: 0726 212 111, e-mail: mocanu.alexandru@gmail.com

 

 

 

DECLARAȚIE POLITICĂ

Clasamentul mondial al datoriilor suverane

          De multă vreme ne-am obișnuit ca în întreaga lume să se facă tot felul de clasamente, mai mult sau mai puțin sportive, mai mult sau mai puțin importante. De când cu criza economică, în mapele săptămânale ale celor ce conduc finanțele mondiale, pe nesințite, și-a făcut loc încă un clasament, extrem de important în contextu actual: clasamentul mondial al datoriilor suverane ale statelor lumii.

          Spre deosebire de alte clasamente, acesta este unul pe care, vă asigur, nimeni nu vrea să-l conducă: este clasamentul îndatorării statelor !!! Este clasamentul statelor ai căror politicieni, la un moment dat, spre a obține cât mai multe voturi, s-au împrumutat peste măsură pentru a oferi pomeni electorale, în special pentru a putea plăti majorări de salarii, de sporuri, de pensii și ajutoare sociale disimulate sub cele mai perverse forme, dar pe care economia lor nu le putea suporta !!! Toate acestea sunt astăzi publice pe cnbc.com. 

          Pe primul loc se situează Irlanda, îndatorată cu uluitorul procent de 1305% !!! Da, o mie trei sute cinci la sută din produsul intern brut(PIB). Valoarea brută a datoriei este de 2,25 trilioane de dolari, adică 535.529 de dolari pe cap de locuitor(De reținut că un trillion = 1000 de miliarde!). Pe locul doi este Marea Britanie, cu 428,8% din PIB, adică 9,12  trilioane dolari și 149.281 de dolari pe cap de locuitor, urmată de Elveția, cu 378,6% din PIB, adică 1,191 trilioane de dolari. Clasamentul continuă cu Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia, Austria, Franța și Portugalia, ultima cu un grad de îndatorare de 231,2% din PIB, adică 537,85 miliarde de dolari.

          De această dată, din fericire, România se află pe ultimele locuri ale acestui clasament, cu o datorie publică de numai 66,7 miliarde dolari, reprezentând 32% din PIB, adică 3335 dolari pe cap de locuitor, în condiţiile în care Trezoreria a efectuat plăţi ajunse la scadenţă către bănci private de peste 2 miliarde de lei. În cazul datoriei guvernamentale, după tipul de creditori, obligaţiile către bănci private au înregistrat cea mai mare scădere, de la 132,4 miliarde lei în martie la 130,1 miliarde lei în luna aprilie. Totodată, datoria multilaterală s-a redus cu 1,1 miliarde de lei, la 53,6 miliarde de lei. La 1 mai 2011, jumătate din datoria publică era în lei (85,4 miliarde de lei), în timp ce echivalentul a 77,6 miliarde lei era în dolari. În DST(”drepturi speciale de tragere” -  moneda utilizată de FMI pentru împrumuturi), Trezoreria datora 8,68 miliarde de lei.

 

          Datoria publică a autorităţilor locale române a fost de 11,5 miliarde de lei la sfârşitul lunii aprilie, în scădere cu 38 milioane de lei faţă de luna anterioară. Cea mai mare parte a datoriei locale este contractată în lei, iar în funcţie de scadenţe cele mai multe împrumuturi ajung la maturitate peste cel puţin 5 ani.

          Este de notorietate  faptul că pe cele mai multe state din ”fruntea” acestui clasament, criza economică le-a prins, cum se spune, cu ”osânză pe ele”! Mai multă sau mai puțină, dar osânză! Din păcate, datorită iresponsabilității Guvernului Tăriceanu din 2007-2008, România nu a avut această șansă. Ne amintim că în acea perioadă s-au risipit ca un fum peste 7,5 miliarde de euro(din care 3,2 miliarde de euro din privatizarea BCR)! Cu totul alta ar fi fost situația dacă România ar fi avut în Trezorerie la sfârșitul anului 2008 suma de 7,5 miliarde de euro! Cu siguranță că măsurile adoptate de Guvernul Boc la jumătatea anului 2010 ar fi fost mult mai puțin dure, iar împrumutul de 20 de miliarde de euro ar fi putut fi mult mai mic. Și, pentru că veni vorba, în final România a împrumutat doar 17 miliarde euro dela FMI-ComisiaEuropeană-BancaMondială, din care 7,3 miliarde euro au mersla Guvernpentru acoperirea deficitului bugetar, iar 9,7 miliarde eurola BNRpentru susținerea cursului de schimb și pentru eliberarea rezervelor constituite de băncile comerciale.

          Acuma, ceea ce a fost mai greu pare că a trecut. Este momentul să punem umărul cu toții la revenirea cât mai rapidă a României pe trendul de creștere de dinainte de criză. Dacă unii dintre noi nu vor să fie parte la efortul general al societății, măcar să se abțină de la a mai face declarații alarmante despre ”îngrozitoarea și îngloditoarea” datorie externă a României. Nu de alta, dar statistica mondială îi contrazice flagrant.

 

Alexandru MOCANU

Senator PDL de Teleorman

La Călmățuiu domnește legea bunului plac! Până când?

BIROUL SENATORIAL

                        Alexandru MOCANU

Alexandria, județul Teleorman, str. Av. Alexandru Colfescu  Nr. 62, etaj 2, Tel/Fax: 0247 310 259, mobil: 0726 212 111, e-mail: mocanu.alexandru@gmail.com

 

DECLARAȚIE POLITICĂ

La Călmățuiu domnește legea bunului plac! Până când?

          Pe Valea Oltului, de peste 700 de ani, există ”umbra lui Mircea,la Cozia”. La mine în Teleorman, pe Valea Călmățuiului, de mai bine de 7 luni, există …”umbra lui Mischie,la Călmățuiu”! Spun asta pentru că în comuna Călmățuiu domnește legea bunului plac. Faptele mă obligă ca fraza de mai înainte să nu o pot pune sub semnul îndoielii, ci pur și simplu, este o directă și amară afirmație. Dar cum ”vorba multă e sărăcia omului”, iată faptele:

          Prin Dispoziția nr.147/10.05.2010, Primarul comunei Călmățuiu, d-na Barbu Elena, membru PSD, dispune schimbarea unilaterală a contractului de muncă al d-nei Dimancea Dorina – funcționar public definitiv din 2003 – din contabil în referent! Ca să întărească  tărășenia, d-na primar orchestrează apariția în aceeași zi a Hotărârii Consiliului Local(HCL) nr.29/2010. Prefectura, cu nr.3878/2010 comunică d-nei primar că a cerut instanței anularea HCL 29/2010, precum și a dispozițiilor 147 și 148/2010 ca fiind ilegale, și invedereză d-nei primar că până la soluționare în instanța de contencios, aplicarea HCL 29/2010 se suspendă de drept.

          Dar pentru primarii lui Liviu Dragnea din partidul procurorului, ptiu, drace!, Victor Ponta, nu contează legea, important este să aibe ei pix și ștampilă!(Apropo, mai țineți minte …”pixul lui Mischie”?). Și pentru că la PSD”Primaruʼ nu e primar destul/Dacă nu e și fudul!”, prin Dispoziția nr.223/29.07.2010 d-na primar o concediază pe d-na Dimancea Dorina, desigur, invocându-se prevederile art.99, alin(1), litera ”b” din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, adică desființând postul pe care o mutase abuziv la 10 mai 2010.

          De bună seamă că d-na Dimancea nu a stat cu mâinile în sân, privind la fărădelegile d-nei primar și și-a căutat dreptatea. Mai întâi însă s-a pronunțat instanța de contencios de la Teleormancare prin Sentința civilă 3329/25.10.2010 a admis acțiunea prefectului și a dispus definitiv și irevocabil anularea HCL 29/2010 și a dispozițiilor 147 și 148. Degeaba. D-na primar s-a supărat ca ”primarul pe sat” și a dat înainte, cu recurs. Până la urmă, Tribunalul Teleorman a făcut dreptate prin Sentința civilă nr.66/26.01.2011, rămasă  definitivă și executorie: a anulat Dispoziția 223/2010 prin care s-a desfăcut contractul de muncă d-nei Dimancea; a dispus reintegrarea sa în funcția publică deținută anterior, cu plata drepturilor salariale de care a fost lipsită, până la reîncadrare; a obligat Primăria Călmățuiu la plata sumei de 1.009,15 lei, cheltuieli de judecată.

          Au trecut cinci luni și, în pofida tuturor demersurilor făcute și cu toate că are în mână sentința definitivă și executorie a Tribunalului Teleorman, d-nei Dimancea i se refuză reîncadrarea! De ce? Pentru că așa a hotărât …umbra lui Mischie!

          Pentru moment mă opresc aici si adresez două întrebări:

1. Există în Teleorman instituții menite să apere drepturile cetățenilor și să vegheze, iar la nevoie să impună aplicarea neîntârziată a unei hotărâri DEFINITIVE și EXECUTORII a instanței? Dacă DA, să se sesizeze și să formuleze de îndată plângeri penale împotriva celor care cu bună știință și în disprețul legii refuză punerea în aplicare a unei sentințe definitive și executorii, dar și, dacă este cazul, instituirea popririi imediate a conturilor Primăriei Călmățuiu până la plata integrală către d-na Dimancea a sumelor stabilite de instanță.
2. Domnul Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi, este pregătit să recupereze de la persoanele vinovate sumele pe care instanța a dispus DEFINITIV și EXECUTORIU ca Primăria să le plătească d-nei Dimancea? Atenție că instanța a hotărât și că încadrarea unei alte persoane pe postul de contabil în locul d-nei Dimancea s-a făcut cu încălcarea legii, deci și de aici sunt de recuperat niște bănuți. Nu de alta, dar nu clădirea primăriei e vinovată pentru actele emise și constatate de instanță ca fiind ilegale, iar cum țara e încă în criză, fiecare bănuț contează.

Alexandru MOCANU

Senator PDL de Teleorman

22.06.2011

Notă: Prezentată Plenului Senatului, astăzi 22 iunie 2011.

Dj Jungle a mixat la Roșiorii de Vede

afiș

Sâmbătă noaptea, duminică pe zi și duminică noaptea, Dj Jungle a incendiat atmosfera cu mix-urile sale,  la petrecerile organizate la ștrandul Aquaventura din Roșioriii de Vede. Înregistrarea din cele trei reprize de mix-uri a ajuns și pe Facebook și în curând va fi postată și pe Youtube.

Duminică pe zi, Dj Jungle l-a avut ca partener de prezentăre și întreținerea atmosferei pe Gabriel Argeșeanu.

Dj Jungle mixând

Dj Jungle la Aquaventura

Promoția 1961-1965, Colegiul Național ”Anastasescu” din Roșiorii de Vede

 La  Colegiul Național ”Anastasescu” din Roșiorii de Vede, în sala amfiteatru, foștii elevi ai liceului, din promoția 1961 – 1965, alături de  câțiva profesori, s-au reunit vineri, 17 iunie 2011, de la ora 11.00,  la cinci ani de la ultima revedere.  

După mai bine de trei ore, în care au depănat amintiri, au lăcrimat pentru colegii ce au părăsit această lume, și după ce au stabilit detaliile următoarei întâlniri, conform programului stabilit de Irina Stoica, cea care a fost sufletul organizării revederii, toți cei prezenți s-au retras în liniștra parcului ”Nicolae Bălcescu”, pe terasa restaurantului din incinta ștandului, unde pentru ceteva ore au uitat trecerea anilor, redevenind colegii de altădată.

 

În amfiteatru

 

 

 

 

 

 

 

 

În amfiteatru

 

 

 

 

 

 

 

 

La terasă

 

 

 

 

 

 

 

 

 Vizionați și acest scurt metraj!

Mai multe fotografii realizate de Gabriel Argeșeanu se pot descărca la adresa: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.107173289376316.13667.100002509355376

COMUNICAT DE PRESĂ: Expoziţia “Timbrul fiscal – 155 de ani de la apariţie”

                                                      

 

        La  Muzeul Judeţean Teleorman se va deschide joi, 23 iunie 2011, ora 11.00, expoziţia “Timbrul fiscal – 155 de ani de la apariţie”.

 

Expoziţia “Timbrul fiscal – 155 de ani de la apariţie”

Expoziţia, realizată cu exponatele colecţionarului alexăndrean Teodor Săceanu şi cu sprijinul Asociaţiei Filateliştilor din Teleorman, este o introducere a publicului teleormănean în lumea timbrului fiscal, fiind în acelşi timp şi o istorie în imagini a finaţelor României de la jumătatea secolului al XIX – lea până în zilele noastre.

       Primul timbru fiscal românesc a apărut în anul 1856, cu doi ani înaintea celebrelor “Cap de Bour”. Cel care a avut iniţiativa înfiinţării unui timbru fiscal, ca de altfel şi a unui program bine chibzuit pentru îmbunătăţirea mijloacelor financiare, a fost Domnitorul Grigore Alexandru Ghica Vodă . Acesta dispune să se publice “Domneasca Ordonanţă sub no.2, pentru promulgarea legiuirii atingătoare de statornicia tacsiei timbrului” prin care se înfiinţa, sub formă de coli timbrate, primul timbru fix – timbru domnesc –  în valoare de 20 parale şi timbrele graduale (proporţionale de mai târziu)  . Necesitatea creării timbrelor româneşti, pentru acte judecătoreşti şi comerciale, a condus la înfiinţarea la Iaşi a unei tipografii de Stat “Atelia Timbrului” care şi-a început activitatea la 12 ianuarie 1856.

         La 28 februarie 1877, Regele Carol I promulghează “Legea instituirii taxei de timbru şi înregistrare”, urmând ca la 1 septembrie acelaşi an să fie pus în circulaţie un număr de timbre fiscale mobile. Această Lege este prima care a introdus la noi în ţară taxa de timbru şi înregistrare asupra tuturor actelor judecătoreşti şi administrative, fie civile, fie comerciale, precum şi asupra mutaţiilor de proprietăţi imobiliare şi mobiliare. Această lege, modificată după cum au impus timpurile, există şi astăzi şi guvernează emisiunile de timbre fiscale de uz general.

          Expoziţia “Timbrul fiscal – 155 de ani de la apariţie” reuneşte exemplare ale primelor timbre fixe imprimate pe o gamă variată de documente, timbre fiscale mobile, timbre de ajutor şi asistenţă socială, de şomaj, pentru transport, judiciare şi multe altele. De asemenea, este prezentată şi o mare varietate de timbre fiscale utilizate pe diverse documente ce exemplifică modalităţile de punere în aplicare a taxelor fiscale.

       Expoziţia “Timbrul fiscal – 155 de ani de la apariţie” va rămâne deschisă publicului până la data de 15 august a.c.

                                                                                                                      Biroul de Presă

Microsoft Windows 8 Event at Computex 2011

Liviu Dragnea nu a avut dreptate. Comisia Europeană a întrerupt plăţile pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regional (POR)

Comisia Europeană a întrerupt plăţile pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regional (POR) -Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport-, din cauza deficienţelor constatate, şi a cerut autorităţilor române să verifice toate contractele de lucrări încheiate cu beneficiarii Axei 2.

Comisia Europeană a comunicat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Raportul preliminar al misiunii de audit efectuată în România în perioada 28 martie – 1 aprilie 2011, având obiect verificarea mai multor proiecte finanţate în cadrul Axei 2 a POR, respectiv reabilitarea DJ 701 limita jud. Dâmboviţa-Gratia-Poeni-Silistea-Scurtu Mare-Slăveşti-Ciolăneşti-Zambreasca-Dobroteşti, beneficiar CJ Teleorman, reabilitare DJ 506 Cervenia-Vităneşti-Băbăiţa, beneficiar CJ Teleorman, modernizare sistem rutier pe DJ 101B, DN 1 Snagov- Gruiu, beneficiar CJ Ilfov, şi modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu poţential demonstrat ale judeţului Buzău, beneficiar Parteneriat UAT CJ Buzău- UAT Comuna Mereni.

sursa: http://ro.yahoo.com/

Fișă biobibliografică: Gabriel Argeșeanu (jurnalist, publicist, prozator)

Fotografie realizată de Vasile Blendea

Studii:

 Masterat în Comunicare și relații publice. Lucrare de disertație: ”Comunicarea în campaniile electorale;”  

  Licențiat în drept (2000)

 

 

Experiență profesională: 

 

Media – 18 ani

Educație/Training – 4 ani

Guvern/Instituții – 3 ani

Marketing – 1 an

 

 Funții ocupate:

 

Funcția ocupată: redactor șef

Firma, localitatea: Cotidianul ”Informația Teleormanului”, Alexandria

 

Funcția ocupată: secretar general de redacție

Perioada: februarie 2008 -  februarie 2010

Ziar ”Contrasens roșiorean”, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: consilier parlamentar

Perioada: septembrie 2005 – noiembrie 2008

Camera Deputaților, deputat Constantin Amarie

 

Funcția ocupată: redactor șef (cofondator)

Perioada: martie – septembrie 2005

Săptămânalul ”7 zile”, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: secretar de redacție (cofondator)

Perioada: decembrie 1996 – septembrie 2005

Săptămânalull DRUM, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: profesor

Perioada: septembrie 2000 – iulie 2004

- Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Roșiorii de Vede .

(În cadrul opționalului ”Mass media” a fondat  publicația ”Realitatea roșioreană”, 32 pagini).

- Școala ”Mihai Eminescu” Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: realizator de emisiuni

Perioada: decembrie 2000 -  decembrie 2002

Radio Impact, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: realizator de emisiuni (cofondator studiou emisiuni locale)

Perioada: martie 1998 – decembrie 2002

Televiziunea MG 99 TV, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: realizator de emisiuni (cofondator studiou emisiuni locale)

Perioada: ianuarie 1994 – februarie 1998

Televiziunea ETV,  Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: redactor șef-adjunct

Perioada: decembrie 1992 – martie 1994

Săptămânalul ”Masagerul de Teleorman”, Rosiorii de Vede

Din 1996, corespondent local la Radio Oltenia Craiova.

 

 

Premii/distincții:

 

 

Premiul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național a județului Teleorman pentru publicistica/interviu;

 

Premiul Direcției pentru Cultură Roșiorii de Vede pentru jurnalism;

 

Cărți publicate:

 

 

Convorbiri cu Marin Codreanu, Ed. Semne, București, 2008;

 

Dialoguri convexe, interviuri, vol. I, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2000;

 

Prezent în antologiile:

 

”Vlăstarele câmpiei”, publicistică, Ed. Paco, București, 2009;

 

”Nepoții lui Moromete”,  publicistică, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2006;

 

Festin cu reverii nobiliare, proză, Ed Euro Vida, Videle, 1999.

 

Publicistică în:

 

 Convorbiri literare, Poesis, Observatorul de Toronto, Agero Stutgard, Niram (Madrid), Foaie pentru minte și literatură, Dealul melcilor, Cetatea culturală, Oglinda literară, Euromuseum, Placebo, Fereastra, Meandre, Caligraf, Teleormanul, Gazeta de Teleorman, Mara, Informația Teleormanului, Observatorul de Teleorman, Mesagerul de Teleorman, 7 zile, Sud, Presa, Agonia.ro , RoLiteratura, Rosiorinews, Provincianews.

 

Cărți de autor. Referințe critice. Antologii

 

Cărți publicate de Gabriel Argeșeanu

Dialoguri convexe, volumul I, 2000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gabriel Argeșeanu în Antologii

 

Festin cu reverii nobiliare, proză

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nepoții lui Moromete

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rodul câmpiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Despre Gabriel Argeșeanu

 

 

Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vocația scrisului în Teleorman

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scriitori roșioreni

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Discuții publice:

 

 

Afiș

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Afiș

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Contribuții realizare cărți:

  culegere text, tehnoredactare, ilustrații etc.

 

 

 

Monografia Bisericii Sf. Ioan

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Declarație politică: BAZACONII TELEVIZATE

BIROUL SENATORIAL

                        Alexandru MOCANU

Alexandria, județul Teleorman, str. Av. Alexandru Colfescu  Nr. 62, etaj 2, Tel/Fax: 0247 310 259, mobil: 0726 212 111, e-mail: mocanu.alexandru@gmail.com

 

DECLARAȚIE POLITICĂ

BAZACONII TELEVIZATE!

          Reorganizarea administrativ-teritorială a României a generat ample discuţii, cele mai multe, din păcate, pe lângă subiect. Spun asta pentru că, în realitate, majoritatea politicienilor de televizor ca și moderatorii/analiștii tocmiți să desființeze subiectul, s-au dovedit a fi aerieni și că habar nu au de situaţia actuală și legală a dezvoltării regionale a României. Iată faptele:

          Nomenclatorul European al Regiunilor prevede trei niveluri, cu mărimi orientative ale populaţiei, denumite NUTS 1(între 3-7milioane), NUTS 2(800000-3milioane) şi NUTS 3(150000-800000). Și acum atenție: România este deja împărţită potrivit acestor cerinţe europene, în baza Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004)!!! Numai că papagalii de la televizor habar nu au pe ce lume trăiesc! Mai mult, conform nomenclatorului UE, teritoriul României cuprinde 4 macroregiuni, 8 euro-regiuni și 41 de județe(county) + municipiul București, codificate astfel:

RO1 Macroregiunea unu, care cuprinde euro-regiunile:

- RO11 NORD-VEST(RO111 Bihor, RO112 Bistriţa-Năsăud, RO113 Cluj, RO114 Maramureş, RO115 Satu Mare, RO116 Sălaj);

- RO12 CENTRU(RO121 Alba, RO122 Braşov, RO123 Covasna, RO124 Harghita, RO125 Mureş, RO126 Sibiu).

RO2 Macroregiunea doi, cuprinde euro-regiunile:

- RO21 NORD-EST(RO211 Bacău, RO212 Botoşani, RO213 Iaşi, RO214 Neamţ, RO215 Suceava, RO216 Vaslui);

- RO22 SUD-EST(RO221 Brăila, RO222 Buzău, RO223 Constanţa, RO224 Galaţi, RO225 Tulcea, RO226 Vrancea).

RO3 Macroregiunea trei, cuprinde euro-regiunile:

- RO31 SUD-MUNTENIA(RO311 Argeş, RO312 Călăraşi, RO313 Dâmboviţa, RO314 Giurgiu, RO315 Ialomiţa, RO316 Prahova, RO317 Teleorman);

- RO32 BUCUREȘTI-ILFOV(RO321 Bucureşti, RO322 Ilfov).

RO4 Macroregiunea patru, cuprinde euro-regiunile:

- RO41 SUD-VEST OLTENIA(RO411 Dolj, RO412 Gorj, RO413 Mehedinţi, RO414 Olt, RO415 Vâlcea);

- RO42 VEST(RO421 Arad, RO422 Caraş-Severin, RO423 Hunedoara, RO424 Timiş).

          Problema majoră este că cele opt euro-regiuni existente nu au personalitate juridică şi, în consecință, nici competenţele necesare derulării programelor cu asistenţă financiară europeană.

          Prea mult televizata văicăreală a desfiinţării judeţelor este o aiureală de proporţii cosmice, menită a speria lumea. Faptul că marea majoritate a competențelor instituțiilor județene(prefectură, consiliu, deconcentrate) coboară la primării este de natură să-i bucure pe cetățeni, nu să-i sperie. În realitate, politrucilor și năimiților micului ecran nu le pasă de soarta oamenilor obișnuiți, ci de soarta baronilor locali și a camarilelor de partid care, de-a lungul anilor, au umflat  organigramele instituțiilor județene. Chiar dacă în proporții diferite, aici vorbesc de toate partidele politice. O parte importantă a potentaţilor locali, a ajuns, de facto, un fel de stăpâni feudali care taie şi spânzură în județe, ca pe moşia lor. Pentru soarta lor este toată această jale televizată! Iată cheia în care trebuie citită toată văicăreala acestor zile!

          Cât priveşte costurile schimbării, avem de-a face cu o altă bazaconie aruncată pe piaţă. Adaptarea structurilor teritoriale la modelul european TREBUIE ORICUM FĂCUTĂ. De aceea, costurile trebuie comparate între variantele de schimbare şi nu faţă de situaţia actuală, care, oricum, nu va putea fi păstrată.

          Varianta cu opt regiuni deja constituite are avantajul minimumului de schimbare şi minimumului de costuri cu noile structuri. Acum, înțelpt este să așteptăm decizia politică și abia apoi să discutăm soluțiile tehnice de ducerea ei la îndeplinire. Desigur, de  preferat este o decizie politică adoptată prin consens. Dacă acest lucru nu se va realiza, ne vom mulțumi doar cu decizia majorității. Dar indiferent cum se va lua decizia, pentru PDL și Traian Băsescu un lucru este clar: odată cu beneficiile majore generate de reorganizarea teritorială, reducerea baronatelor județene va fi pentru politica românească un prim pas, uriaș, pe drumul către normalitate. Cu certitudine însă, până acolo va curge mult sânge politic. Ce vedem zilele acestea este doar începutul, adică am dat tonul la cântec. Sunt încredințat că cetățenii României vor urmării cu atenție pe cei ce ni se vor alătura, dar și pe cei care vor cânta fals sau, mai rău, se vor opune. 

 

Alexandru MOCANU

Senator PDL de Teleorman

18.06.2011

Comunicat de presă: senator Alexandru Mocanu

BIROUL SENATORIAL

  Pe 7 iunie a.c., într-un comunicat de presă, informam opinia publică că pe 3 iunie mi-am reactualizat declaratiile de avere și interese, conform legii, declarații postate pe site-ul Senatului, tot pe 7 iunie a.c.. De aceea, nu mică mi-a fost mirarea când, pe 16 iunie, sub semnătura Cristinei CIULEI, în Adevărul de seară de Alexandria, în articolul intitulat ”Declaraţii de avere lipsă la funcţionarii teleormăneni!” am găsit precizarea că, în Teleorman, singurii parlamentari care și-au depus în termen delarațiile de avere și interese sunt deputatul Marin Almăjanu și senatorul Romeo Nicoară !!! (Vezi link-ul: http://www.adevarul.ro/locale/alexandria/Alexandria_Declaratii_de_avere_lipsa_la_functionarii_teleormaneni_0_500350246.html). Mărturisesc că, personal, mi-e greu să apreciez dacă această crasă dezinformare a opiniei publice se datorează lipsei de profesionalism sau a fost făcută cu intenție. Îmi place să cred că respectivul articol a fost scris la repezeală, fără o minimă documentare, autoarea fiind convinsă fiind că dacă mai dă o dată cu noroi în niște parlamentari, chiar și nemeritat, nu face decât să meargă pe un drum, din păcate, déjà bătătorit. Nu știu și nu mă interesează poziția celorlalți parlamentari de Teleorman care, din câte cunosc, și-au reactualizat în termen declarațiile de avere și interese, dar, în ceea ce mă privește, indiferent de motivația apariției acestei dezinformări, aștept scuzele doamnei sau domnișoarei Cristina CIULEI. Și pentru că în articolul respectiv este și anunțul că într-un număr viitor vor fi prezentate averile celor mai bogați parlamentari, sunt convins că opinia publică este nerebdătoare să afle care dintre parlamentarii teleormăneni și-au sporit averea (eventual, cu cât?) în timpul mandatului sau mandatelor, pentru că acesta este rostul principal al depunerii ziselor declarații. Alexandru MOCANU

 Senator PDL de Teleorman

 18.06.2011

Au început înscrierile pentru Festivalul de teatru tânăr ”Ideo Ideis”

 

Primăria Alexandria a încheiat un parteneriat cu Asociaţia TETA, cea care a înfiinţat Festivalul de Teatru Tânăr „Ideo Ideis” de la Alexandria,  municipalitatea sprijinind ediţia din acest an a festivalului cu 25.000 de lei din bugetul local, pentru organizarea celei de-a VI-a ediţii care va avea loc în luna august a acestui an.

Asociaţia TETA s-a înfiinţat în iunie 2006 şi tot în acel an a pregătit prima ediţie a Festivalului de Teatru Tânăr „ Ideo Ideis” care a avut un mare succes. Cei doi tineri care au lansat festivalul, Andreea Borţun şi Alexandru Ion,  erau la vremea respectivă elevi de liceu şi l-au impresionat cu iniţiativa lor pe marele actor Marcel Iureş care a acceptat să jurizeze la Alexandria .

Anul acesta, gongul pentru Festivalul „ Ideo Ideis” va bate în perioada 2-11 august, fiind așteptate să participe la competiţia de teatru, un număr cât mai mare de trupe de liceeni din toată ţara.

Organizatorii vor include în programul ediţiei din acest an şi spectacole de teatru de excepţie, jucate în afara concursului, pe lângă consacratele ateliere de teatru pentru liceeni, după cum declara Ion Alexandru, directorul Festivalului „Ideo Ideis”.

La Festivalul de Teatru Tânăr „ Ideo Ideis” au început înscrierile pentru atelierele de teatru destinate liceenilor, înscrierile oprindu-se pe 15 iulie; atelierele se vor desfășura în perioada 3-6 august 2011.

Organizatorii au pus la dispoziție și o adresă de e–mail pentru liceenii alexăndreni  ce vor să se înscrie gratuit  la atelierele de teatru, aceasta fiind sabina@ideoideis.ro.

Un roșiorean mânărea TVA-ul din mașinile vândute

Un tânăr de 23 de ani din Roşiorii de Vede făcea tranzacţii prin firma sa, cu maşini aduse de peste hotare, dar nu plătea TVA şi impozit pe profit.

Tânărul nu înregistra în contabilitate operaţiunile comerciale pe care le efectua, astfel că nu a plătit către bugetul de stat 67.500 de lei. Acesta avea şi un complice, un bărbat de 32 de ani din Nanov. Mai mult, când ofiţerii i-au cerut actele firmei, administratorul nu a vrut să le arate documentele. Pentru faptele comise, atât tânărul din Roşiorii de Vede, cât şi complicele vor suporta consecinţele legale.

sursa: www.adevarul.ro

 

Camătar arestat la Roșiorii de Vede

Din paradoxurile noastre, un capitol aparte se numeste camatarie. Cel putin in jargon. Camataria nu este insa pedepsita de lege. Asa ca persoane bine orientate, profitand de permisivitatea sau neaplicarea legilor, imprumuta doritorilor bani, de pe urma carora percep dobanzi foarte mari sau chiar case, masini si terenuri. In acest fel, multi s-au imbogatit, iar altii au dat toata agoniseala de-o viata pentru ca au apelat la camatari. Un barbat de 46 de ani, din Rosiorii de Vede, a fost arestat pentru 29 zile pentru inselaciune, santaj si amenintari. Barbatul, camatar de meserie, a amenintat cu moartea o pesroana careia ii pretindea suma de 6000 de euro. Impotriva barbatului s-au strans pana acum 11 reclamatii la politie, de la persoane pe care le-a imprumutat cu bani si pe care le-a amenintat si sanjat sa-i returneze cu mult mai mult decat suma imprumutata. Conducerea Inspectoratului Judetean de Politie Teleorman spune ca, pentru aceste fapte, sunt in lucru mai multe dosare penale, o parte dintre ele vizand si persoane din Alexandria.

Sursa: http://www.radiosemnal.ro/news

Şi în Teleorman, grupările criminale au început să-şi dea arama pe faţă

Un flagrant organizat săptămâna trecută de poliţiştii din Roşiorii de Vede a scos din funcţiune un grup infracţional organizat, acuzat de şantaj, ameninţarea cu moartea sau alte fapte de violenţă. Ţinta flagrantului a fost „capul” grupului, V. Tudorel, zis şi Ţăndărică, în vârstă de 46 de ani, din localitate, care a fost prins de poliţişti în timp ce primea de la un cetăţean o sumă de bani.

Îngrozit de ameninţările cu moartea venite din partea infractorului, cetăţeanul, care împrumutase bani de la V. Tudorel, a sesizat poliţia, reuşindu-se, astfel, prinderea infractorului. Suspectul pretinsese părţii vătămate suma de 6000 de euro, exercitând asupra acesteia acte de violenţă şi presiuni psihice, de care au avut parte şi alte 11 persoane, după ce, în prealabil, împrumutaseră diferite sume de bani de la liderul grupului infracţional. Pentru a fi convingător în ameninţările sale, suspectul a fost ajutat în violenţele aplicate de membri grupului, pretinzându-se, prin aceste metode, pe lângă recuperarea sumelor de bani împrumutate, nişte dobânzi exagerate.

Probabil, pentru a-i impresiona pe cei ameninţaţi, liderul grupului infracţional avea la domiciliul său o baionetă şi un pistol calibrul 9 mm cu patru cartuşe, găsite şi ridicate de poliţişti în urma unei percheziţii efectuate la locuinţa lui V. Tudorel.

Acesta a fost reţinut pentru 24 de ore în arestul poliţiei, iar instanţa de judecată a emis pe numele său mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Se pare că grupul infracţional nu este singular la nivelul judeţului Teleorman. „Mai avem cazuri similare”, spune Iulian Ciorobescu, şeful IPJ Teleorman, însă nu au putut fi eradicate încă, din lipsă de probe. Asta şi pentru că cetăţenii ameninţaţi se limitează doar la a depune plângere şi apoi renunţă la demersuri, înspăimântaţi de actele de violenţă pe care infractorii le exercită asupra lor.

Sursa: http://ziarulmara.ro

 

Spectacol la Şcoala ”Mihai Eminescu” din Roşiorii de Vede, prilejuit de sfârşitul anului şcolar

1

La Şcoala cu clasele I-VIII “Mihai Eminescu” din Roşiorii de Vede, pe 11 iunie, a fost ziua spectacolului ce a marcat încheierea unui nou an şcolar. Cu emoţie, candoare, talent şi multă muncă, reprezentanţii fiecărei clase au pus în scenă momente artistice ce au fost răsplătite cu aplauze.

Mai multe fotografii se pot descarca la adresa: http://www.facebook.com/#!/media/set/?set=a.106046282822350.11216.100002509355376

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director Cristina Burlacu

Terra va intra într-o Mică Eră Glaciară în următorul deceniu, susţin 3 studii recente

Un număr de cercetători americani anunţă că este posibil ca, în următorul deceniu, Pământul să se confrunte cu o Mică Eră Graciară ca urmare a activităţii scăzute a Soarelui.

Vestea a fostă făcută publică de către oameni de ştiinţă de la Obsevatorul Solar Naţional al SUA (NSO) şi Laboratorul de Cercetări al Forţelor Aviatice, având la bază trei analize diferite ale comportamentului recent al Soarelui, care atestă că acesta urmează să intre într-o perioadă de activitate scăzută.

În mod normal Soarele urmează un ciclu de 11 ani de activitate. Ciclul solar actual, numit Ciclul 24, ar trebui ca în acest moment să se îndrepte spre apogeu. Prin urmare ar trebui să existe un număr mai mare de pete solare şi alte indicii dar, în realitate, rezultatele de pana acum sunt în general dezamagitoare.

 

Oamenii de ştiinţă cred, luând în calcul datele care analizează tendinţa pe termen lung, că este posibil ca Ciclul 25 să nu mai aibă loc.

În acest caz, impactul asupra climei Pământului va fi unul semnificativ. De aceea, cercetătorii se întreabă dacă nu cumva această încetinire a activităţii solare prevesteşte un al doilea “Minim Maunder”, o perioadă de 70 de ani caracterizată prin absenţa petelor solare. Prima perioadă de acest tip a avut loc între 1645 şi 1715.

 

Înregistrările din acea perioadă arată că Soarele a intrat într-o perioadă de inactivitate. Foarte puţine pete solare au fost observate din 1645 până în 1715. Perioada de inactivitate a soarelui a corespuns cu o perioadă climatică numită “Mica Eră Glaciară”, caracterizată prin scăderi mari de temperatură. În timpul acestei perioade multe râuri europene, inclusiv Tamisa, îngheţau în mod frecvent, permiţând armatelor să le traverseze.

Sursa: http://www.descopera.ro/dnews/8348287-terra-va-intra-intr-o-mica-era-glaciara-in-urmatorul-deceniu-sustin-3-studii-recente

Serbarea Abecedarului la Școala ”Mihai Eminescu” din Roșiorii de Vede, clasa I B

Ritm și voioșie

Ieri, 15 iunie, la Casa de Cultură din Roşiorii de Vede, elevii clasei IB de la Şcoala

În ritm de dans

“Mihai Eminescu”, coordonaţi de învăţătorul Daniel Nazat, au prezentat în faţa părinţilor, bunicilor şi invitaţilor, un program artistic sub genericul “Serbarea Abecedarului”.

în limba engleză

Mai multe fotografii se pot descarca de la aceasta adresă: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.106038909489754.11194.100002509355376

Învăţătorul Daniel Nazat discutând cu elevii

Și elevii francezi fraudează bacul cu telefonul

Fraude au bac : les smartphones au service de la triche

Avec les progrès technologiques, les fraudes aux examens ont augmenté.

 

Bacalaureat în Franta

Que risquent les tricheurs ?

En 2009,les frauds aux smartphones ont augmenté. (photo d’illustration Pascal Couillaud) Partager Plus enseignement nouvelles technologies Envoyer à un ami Imprimer Partager Facebook Twitter Stubleupon Digg Myspace Delicious Live G bookmarks Reddit Linkedin Avec la généralisation des “smartphones” (iPhone, Androïd ou autre), les fraudes aux examens et aux concours lié aux téléphones portables ont augmenté. En 2009, 32 cas de plus ont été recensés par rapport à 2008 (mais en diminution l’académie de Bordeaux, puisque 5 cas de triches ont été remarqués en 2010 contre 7 en 2009 selon des chiffres fournis à L’Etudiant). Pour freiner les fraudeurs, le ministère de l’Education nationale a donc décidé d’accentuer la lutte, en publiant une circulaire, pour rappeler les règles : “L’utilisation des téléphones portables et, plus largement, de tout appareil permettant des échanges ou la consultation d’informations, est interdite”, indique la circulaire du ministère datée du 26 mai, en pleine période d’examens et de concours. Dès lors, ils “doivent être impérativement éteints” et rangés dans le sac du candidat ou remis aux surveillants de salle. Montre-téléphone, stylo-téléphone, oreillette intra-auriculaire : les techniques deviennent de plus en plus sophistiquées, selon le président de la société Mind-Technologiques. Du coup, certains centres d’examens ont opté pour le brouillage des téléphones portables. Une mesure qui pose toutefois “un problème technique et juridique”, précise Jean-Michel Blanquer, directeur général de l’enseignement scolaire. “C’est très délicat car il faut éviter que le brouilleur ne perturbe le réseau autour de l’établissement scolaire”, précise Amar Zendik, qui a étudié pour le compte de plusieurs grandes universités le choix du type de brouilleur d’ondes, sa couverture et son implantation. Professeur d’histoire-géographie dans un lycée en province, Antoine Tresgots salue la circulaire de l’Education nationale, car les progrès technologiques ouvrent de nouvelles possibilités de fraudes”. Mais la fraude n’est pas seulement liée aux smartphones et autres appareils. Les bonnes vieilles méthodes persistent, comme le rappelle cette professeure d’anglais dans un lycée de l’académie de Bordeaux, qui a été confrontée à un cas de fraude lors d’une épreuve du bac. “Deux élèves, assis l’un derrière l’autre, avaient échangé leurs brouillons”, l’élève qui avait un “brouillon vierge au bout de plus d’une heure de composition ayant récupéré celui de son camarade qui était griffonné”, dit l’enseignante, qui a requis l’anonymat. Ce qui n’était pas très futé car les élèves reçoivent des papiers de brouillon de couleurs différentes, souligne-t-elle. “J’ai rédigé un rapport avec ma collègue, mais j’ai vite compris qu’il n’y aurait pas de conséquences très graves”, ajoute la professeure, qui relate un autre cas qui lui a été rapporté, survenu la même année. Celui d’un jeune homme revenu des toilettes avec “des fiches qui sont tombées de son sweat-shirt. Il n’a pas eu son bac, a redoublé, et l’a finalement eu, alors qu’en principe on aurait dû lui interdire de passer un examen pendant cinq ans”, poursuit l’enseignante. Il y a des “des règles mais on s’aperçoit qu’il n’y a pas de sanctions. Les professeurs ne sont pas crédibles et les élèves ont un sentiment d’impunité”, ajoute dépitée la professeure d’anglais. “Nous luttons contre cette impunité, il y a des procédures très claires et la sanction doit être conforme à la faute”, a dit Jean-Michel Blanquer, rappelant qu’outre les sanctions administratives, les fraudeurs sont passibles de poursuites pénales. Que risque-t-on à tricher ? D’après une enquête de l’Etudiant, peu de tricheurs pris la main dans le sac sont réellement sanctionnés. En Ile-de-France l’année dernière, 30% des fraudeurs ont été relaxés. En fonction de la gravité de la faute (si elle est préméditée ou non), les sanctions peuvent aller du blâme à l’exclusion pendant 5 ans de n’importe quel établissement public. Les fraudeurs peuvent aussi être passibles de poursuites pénales, mais dans les faits les sanctions seraient plutôt légères. Toute sanction implique une note de 0 à l’épreuve, mais “reste qu’on peut tricher, être sanctionné et avoir quand même”, note l’Etudiant. Les candidats qui s’excusent ont plus de chances d’avoir une sanction plus légère : la plus courante étant l’annulation de l’épreuve.

FC Ștefănești a spulberat Viață Nouă Olteni, la barajul de la Giurgiu, pentru accedere în Liga a 3-a

Am avut dreptate spunând că nu sunt șanse la barajul de promovare în Liga a 3-a, pentru că Viață Nouă Olteni (Teleorman) nu putea emite pretenții de a câștiga jocul cu FC Ștefănești  (Ialomița), indiferent cât și-ar fi dorit Emil Mărcușanu, primarul din Olteni și căpitanul echipei teleormănene. În schimb, echipa lui Mărcușanu m-a contrazis prin scorul strâns, adică doar 3-1 pentru Ștefănești. Vorbesc de scorul după tabela de marcaj, pentru că un 9-1 sau 9-2, dacă adăugam cele șase bări ale Ștefăneștiului, din prima repriză, sau golul anulat pentru Olteni din repriza secundă, nu ar fi supărat pe nimeni.

Așa ne dăm  seama la ce nivel se află fotbalul teleormănean, indiferent de eșalon. Mai exact suntem pe nicăieri, doar ciuca bătăilor, ori, cam rar în ultima vreme, băftoși să scăpăm în extremis de la retrogradare, de prin eșalonul 3, că mai sus ”vrabia mălai visează”.

Rezultatul echipei din Olteni este oglinda Ligii a IV-a din Teleorman, unde multele scandaluri și suspiciunile de blat țin loc de performanță.

FC Ştefăneşti: Marius Vladu – George Marinescu, Răzvan Rababoc, Adrian Mihalache, Iulian Stancu, Alexandru Ion, Adrian Cristea, Vasile Mega, Ionel Ganea, Sorin Drăgan, Nicuşor Romanescu (cpt)
Rezerve: Alexandru Şerban – Marius Dumitrache, Mădălin Gheorghe, Dragoş Şerbănescu, Daniel Dumitrache, Liviu Ioniţă, Romeo Pădureţ
Antrenor: Florin Vlădilă

Viațță Nouă Olteni: Paul Stegărescu – Anargi Nica, Victor Bădănoiu, Ştefan Sinca, Florin Ciobanu, Ionuţ Ciobanu, Emil Mărcuşanu (cpt), Valentin Pescaru, Silviu Baiaş, Alexandru Ghimiş, Marius Stanciu
Rezerve: Claudiu Manca – Horia Mărcuşanu, Virgilius Neaţă, Călin Pistolea, Florin Parolea, Adrian Ungureanu, Georgel Florea
Antrenor: Alexandru Ifrim

Au înscris: Ionel Ganea, Alexandru Ion, Nicușor Romanescu, respectiv Florin Ciobanu

”Reînviem tradiția străbună”, concurs interjudețean la Roșiorii de Vede

Rosiorii de Vede. Foto: Gabriel Argeseanu

Astăzi, în organizarea Clubului copiilor, la Roșiorii de Vede a debutat cea de-a cincea ediție a concursului interjudețean ”Reînviem tradiția străbună”.

Rosiorii de Vede. Foto: Gabriel Argeseanu

Desfășurat pe mai multe secțiuni, concursul reunește pentru două zile, reprezentanții județelor Brăila, Dâmbovița, Dolj și Teleorman. Prima zi a debutat cu parada portului popular, urmând ca reprezentațiile să se desfășoare în sala de spectacole a Clubului copiilor din Roșiori.

Mai multe fotografii, realizate de Gabriel Argeșeanu, puteți descărca la adresa: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.105723552854623.10547.100002509355376

La Roşiorii de Vede, omagiu adus lui Mihai Eminescu

Omigiu lui Mihai Eminescu

Rosiorii de Vede, Teleorman

Astăzi, de la ora 10.00, Casa de Cultură din Roșiorii de Vede a organizat, în Parcul central,  un minispectacol omagial, susţinut de membrii cercului de creaţie din cadrul instituţiie de cultură orgamnizatoare, dedicat “Geniului eminescian”, urmat de depunerea de jerbe şi flori la bustul lui Mihai Eminescu.

Ca simplu participant, alături de elevi de la liceele Economic şi “Anghel Saligny”, viceprimar, membrii Fundaţiei ”Mihai Eminescu” şi ai Asociaţiei Culturale “Mileniul 3″, şi câţiva localnici, pot spune că a fost o iniţiativă reuşită de a-l readuce în atenţia concitadinilor pe marele Eminescu, despre care ar trebui să vorbim mult mai des, pro sau contra. Însă, astăzi, oricât de dor mi-ar fi fost de Mihai Eminescu, mai dor mi-a fost de profesorul roşiorean Nistor Teodorescu, cel pentru care Eminescu a fost aer, sânge, suflet, viaţă. Iar astăzi, mai mult ca oricând, am văzut cât de important a fost în astfel de momente omagiale, când locul devenea neîncăpător, iar monumentul lui Mihai Eminescu, ridicat din iniţiativa sa, era îngrijit, nu ca acum cu plăcile de marmură furate.

Mai multe fotografii, realizate de Gabriel Argeşeanu, puteţi descarca aici: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.105716256188686.10535.100002509355376

Obama joaca la cacealma soarta lumii, pentru a obține avantaje politice

Preşedintele Barack Obama a declarat ieri că situaţia datoriilor SUA ar putea trimite întreaga lume într-o nouă criză. Dacă Congresul nu va ridica plafonul datoriei publice, iar SUA vor intra în incapacitate de plată, va izbucni o nouă criză mondială, a spus Obama.

Ultima zi pentru plățile anticipate

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole au obligatia sa efectueze platile anticipate aferente trimestrului 3 pana pe 15 iunie. De maine incep majorarile.

Primarul Emil Mărcușanu, căpitanul echipei Viață Nouă Olteni, vrea să fie mai tare decât Ionel Ganea de la FC Ștefănești

In barajul pentru promovarea la Liga a 3-a, campioana judeteana din Teleorman, Viata Noua Olteni,  va intalni echipa similara a judetului Ilfov, FC Stefanesti, echipa din care fac parte fosti jucatori de divizie nationala, printre care Ionel Ganea și Mihai Paduretu. Meciul va avea loc astăzi, 15 iunie, la Giurgiu, de la ora 17.30.

Echipa teleormaneana este cotata cu sansa a doua, pariorii spunand că ilfovenii vor învinge la scor. Dar, Petrolul Videle si Turris Turnu Magurele, au demostrat la barajele din anii trecuti, ca nu exista autsaideri in astfel de confruntari.

A murit actorul amator Papan Chilibar din filmul ”Eu când vreau sa fluier, fluier”

Actorul care fusese condamnat la închisoare pentru furt în martie 2011 era internat la Fundeni, din luna februarie a acestui an.

Papan Chilibar a fost unul dintre cei 14 deţinuţi selecţati de regizorul Florin Şerban pentru a juca în producţia “Eu când vreau să fluier, fluier”. În film, Papan Chilibar a fost interpretul celui mai bun prieten al protagonistului, Silviu, interpretat de George Piştereanu

Mai mult: Actorul Papan Chilibar a murit de leucemie – Vedete de la noi | Libertatea.ro

Epidemia de E.coli este cea mai grava de acest tip inregistrata pana in prezent

Epidemia de E.coli este cea mai grava de acest tip inregistrata pana in prezent, a anuntat Institutul federal pentru evaluarea riscurilor, dupa ce bacteria a provocat moartea a 35 de persoane in Europa, dintre care 34 in Germania.

“Pana in prezent, acest val de cazuri de Eceh si de sindrom hemolitic si uremic (SHU) din Germania este cel mai important inregistrat in lume”, a a<a onmouseover="Tip('’, WIDTH, 270, TITLE, ”, SHADOW, true, FADEIN, 200, FADEOUT, 200, STICKY, 1, CLOSEBTN, true, CLICKCLOSE, false)” onmouseout=”UnTip()” href=”http://ro1adro.hit.gemius.pl/hitredir/id=coU1xAs6XRNjOet8w5RUFdWYroeBJoO03GNcTSNcVuv.67/stparam=yhfkhtmona/fastid=1297036692683413564/url=http://www.aoro.ro/?utm_source=contextual&utm_medium=ppc_rol&utm_campaign=ROL” target=”_blank”>firmat o purtatoare de cuvant a Institutului federal pentru evaluarea riscurilor (BfR), Nele Boehme.
Bacteria E.coli enterohemoragic (Eceh) a provocat moartea a 34 de persoane in Germania. “Am ajuns la 34 de morti in Germania”, a declarat Guenther Dettweiler, purtator de cuvant al Institutului federal sanitar Robert Koch, informeaza mediafax.ro. Acestora li se adauga un deces inregistrat in Suedia.
Dintre cele 34 de victime germane, Dettweiler a precizat ca 22 de persoane au decedat din cauza unui sindrom hemolitic si uremic (SHU), complicatia renala cea mai grava a maladiei, iar celelalte 12 persoane din alte motive legate de infectie. Acesta nu a fost in masura sa ofere detalii despre cele doua noi decese, precum zona unde s-au inregistrat si varsta sau sexul victimelor.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) mentioneaza 3.255 de imbolnaviri con<a onmouseover="Tip('’, WIDTH, 270, TITLE, ”, SHADOW, true, FADEIN, 200, FADEOUT, 200, STICKY, 1, CLOSEBTN, true, CLICKCLOSE, false)” onmouseout=”UnTip()” href=”http://ro1adro.hit.gemius.pl/hitredir/id=coU1xAs6XRNjOet8w5RUFdWYroeBJoO03GNcTSNcVuv.67/stparam=yhfkhtmona/fastid=1297036692683413564/url=http://www.aoro.ro/?utm_source=contextual&utm_medium=ppc_rol&utm_campaign=ROL” target=”_blank”>firmate sau suspecte, in 16 tari (Germania, Danemarca, Suedia, Austria, Canada, Franta, Cehia, Grecia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Spania, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite). Potrivit OMS, cu cinci exceptii, toate cazurile au legatura cu Germania.
Dupa saptamani de incertitudini, autoritatile germane au identificat vineri originea contaminarii, care a fost con<a onmouseover="Tip('’, WIDTH, 270, TITLE, ”, SHADOW, true, FADEIN, 200, FADEOUT, 200, STICKY, 1, CLOSEBTN, true, CLICKCLOSE, false)” onmouseout=”UnTip()” href=”http://ro1adro.hit.gemius.pl/hitredir/id=coU1xAs6XRNjOet8w5RUFdWYroeBJoO03GNcTSNcVuv.67/stparam=yhfkhtmona/fastid=1297036692683413564/url=http://www.aoro.ro/?utm_source=contextual&utm_medium=ppc_rol&utm_campaign=ROL” target=”_blank”>firmata sambata: seminte germinate provenite de la o ferma bio din nordul Germaniei, Gaertnerhof din Bienenbuettel. Exploatatia a fost inchisa.

» vezi articolul original în Curierul Național

sursa: http://stiri.rol.ro

Carmen Ghicică, primar pentru o zi la Alexandria

Primarul Victor Drăgușin și eleva-primar Carmen Ghicică

Are rezultate foarte bune la şcoală, fiind elevă  în clasa a X-a D la profilul matematică informatică, la Liceul teoretic „ Al. I Cuza”, îi place să se implice în tot felul de proiecte, iar de 1 iunie a vut ocazia să fie primarul Alexandriei pentru o zi .

Aparate radar în Teleorman

E70 Vitanesti – Draganesti Vlasca – Prunaru
E70 Buzescu – Peretu – Maldaeni
Alexandria

Mihai Eminescu omagiat la Alexandria

In sala de expozitii a Centrului de Promovare a Economiei Sociale din Alexandria s-a deschis expoziția omagială Mihai Eminescu, eveniment organizat de .

 Expozitia cuprinde medalii, plachete, insigne, carti rare, Ex-libris, timbre din colectiile personale ale PS Galaction Stinga, Episcopul Alexandriei si Teleormanului, primul ierarh ales presedinte al Sectiei numismatice din Alexandria, si Aurel Ionescu, membru activ al Societatii Numismatice Romane.

Cei doi expozanti au primit anul trecut medalia ”Pana de aur a lui Mihai Eminescu”, pentru preocuparea și colecțiile temetice eminesciene.

Apa potabila pentru cartierul de rudari din Zimnicea

La Zimnicea s-a  incheiat racordarea cu apa potabila a intregului cartier de rudari al orasului. Prin racordarea ultimelor  patru strazi câte mai rămăseseră ne racordate la apă din cartierul rudarilor, s-a rezolvat, după cum spunea primarul Petre Pârvu, una dintre cele mai delicate probleme ale orasului. Ne referim aici la străzile Mihai Eminescu, Stefan cel  Mare, Apusului si Luncii, unde locuiesc peste 500 de familii.

Expoziției aniversare “Dumitru Prunariu – OMUL”

Ora	joi la 13:00 – 30 septembrie la 13:00
Locaţie	Muzeul Militar National
Creat de	Asociatia Aripi Romanesti
Mai multe informații	Muzeul Militar Național și General Maior (r) Dumitru Dorin Prunariu vă invită joi, 16 iunie 2011, orele 13:00, la vernisajul expoziției aniversare “Dumitru Prunariu – OMUL” organizată cu prilejul a 30 de ani de la zborul în cosmos al primului român, în 1981.

Infosport: Asociația Județeană de Fotbal Teleorman

Presedinte: Prodan Stan
Str. Alexandru Ghica 86-88 Alexandria
Tel/Fax – 0247 31 78 11
E-mail: ajfteleorman@gmail.com
Web: www.ajfteleorman.ro

La Videle, pe 24 mai 2008,Stan Prodan (stanga) premiindu-l pe celebrul fotbalist rosiorean, Ioniță

CSS Alexandria, locul doi în grupa A a turneului semifinal al Campionatul Național al juniorilor E

Turneu semifinal :

ALEXANDRIA – Grupa A

 

Etapa 1

ACS Municipal Universitatea Politehnica Iasi- SC FC Universitatea Cluj SA 0-1

CSS Alexandria  - FC Otelul Galati 4-3

-           

Etapa 2

SC FC Universitatea Cluj SA – FC Otelul Galati       1 – 0

ACS Municipal Universitatea Politehnica Iasi – CSS Alexandria

 

Etapa 3

SC FC Universitatea Cluj – CSS Alexandria1 – 1

FC Otelul Galati  -  ACS Municipal Universitatea Politehnica Iasi 3 – 0

 

Clasamentul final al turneului:

1.  SC FC Universitatea Cluj SA 9 p

2. CSS ALEXANDRIA 5 p

3. FC Otelul Galati 4 p

4. ACS Municipal Universitatea Politehnica Iasi 4 p

 

 

ARAD – Grupa B

 

 Etapa nr 1

ACS KINDER SANGEORGIU DE MURES-SC FC STEAUA BUCURESTI 3-2

FC PETROLUL PLOIESTI-CS ACU ARAD 1-7

 

Etapa nr 2

SC FC STEAUA BUCURESTI- CS ACU ARAD 0-4

ACS KINDER SANGEORGIU DE MURES-FC PETROLUL PLOIESTI 0-2

 

Etapa nr 3

FC PETROLUL PLOIESTI-SC FC STEAUA BUCURESTI 3-3

 CS ACU ARAD-ACS KINDER SANGEORGIU DE MURES 2-0

 

Clasamentul final al turneului :

 1.CS ACU ARAD 12 p 

2.FC PETROLUL PLOIESTI 5 p

 3.ACS KINDER SANGEORGIU DE MURES 4 p

 4.SC FC STEAUA BUCURESTI 1 p

 

 

 

Finala mare se va disputa între CS ACU ARAD si  SC FC UNIVERSITATEA CLUJ SA la Centrul National de Fotbal de la Mogosoaia

Lansare de carte “Biografia coapselor” – Mirela Lungu

 

"Biografia coapselor" - Mirela Lungu

Mirela Lungu te   invită:

 

Ora	14 iunie · 17:30 – 20:30
Locaţie	MNLR – Bd. dacia nr. 12, Bucuresti
Creat de	Mirela Lungu
Mai multe informații	Critic “de serviciu” Felix Nicolau, invitat special Dan-Silviu Boerescu, plus un invitat-surpriza din media:)

Cum se distrează tractoriștii

http://i.vplay.ro/f/embed.swf?key=5uyrxu3r

Somnul felinei

Capitalele celor opt noi județe

ce opt capitale de judet propuse

Capitalele celor opt noi judete, prevazute in proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei, vor fi Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara, Craiova, Constanta, Iasi, Ploiesti si Bucuresti.

55 de ani de la înfiinţarea în România a primei escadrile de elicoptere

Asociatia Aripi Romanesti  te invita: 

 

Ora	11 iunie · 11:00 – 13:00
Locaţie	Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Bucureşti, România str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2 Bucuresti, Romania
Mai multe informații	Vernisajul expoziţiei va avea loc pe data de 11 iunie 2011 la ora 11.00 și are ca reper proximitatea zilei în care în România a intrat în dotare primul elicopter, tip Mi-4, pe Aerodromul Pipera (10 iunie 1956).

O data-n viață – Duet: Prințesa Lia, Florin Vasilică si Grupul Teleormanul (10.06.2011)

Privind harta reorganizării administrative: Opt regiuni sau hora romanilor în jurul ungurilor

reorganizarea teritoriala

Proiectul presupune împărţirea României în 8 regiuni, dar va fi păstrată, în continuare, denumirea de judeţe, pentru a respecta Constituţia conform căreia România este împărţită pe judeţe, nefiind specificat numărul acestora.”România ar putea fi împărţită în opt până la 12 regiuni. Este cu siguranţă o necesitate această reorganizare administrativ-teritorială. De ce este o necesitate? Pentru că pe exerciţiul financiar 2013-2020 fondurile europene se adresează către unităţile teritoriale din Europa care corespund ca organizare teritorială regiunilor, şi nu judeţelor cum sunt la noi. Sunt unităţi administrativ-teritoriale care sunt de rang inferior regiunilor. Asta presupune că dacă România nu face o reorganizare teritorială îşi asumă ca în acest exerciţiu financiar, deci este vorba de 7 ani, să acceseze mult mai puţine fonduri de la UE”, a explicat la RFI, Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor.

În această toamnă, proiectul ar urma să ajungă în Parlament, pentru ca la alegerile locale de peste un an să se voteze noua administraţie locală, cu 8 preşedinţi de consilii regionale şi 8 consilii regionale. Reorganizarea şi implicit comasarea mai multor judeţe a stârnit deja nemulţumiri în rândul şefilor actualelor Consilii Judeţene, care riscă să-şi piardă funcţiile. Odată cu împărţirea în opt regiuni, actualele consilii judeţene, împreună cu cei 41 de preşedinţi de consilii, ar fi înlocuiţi cu 8 consilii, conduse de 8 preşedinţi, iar regiunile ar fi: Bucureşti-Ilfov, Nord-Est,  Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Vest, Centru, Oltenia şi Centru-Muntenia. O situaţie specială o reprezintă soarta judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna, întrucât UDMR vrea ca aceste trei judeţe să reprezinte o singură regiune.

Teleorman: De Rusalii, colarez, căluș și bâlci

mosii de vara

Astăzi este ziua Moșilor de vara, obicei tradițional, când, în Teleorman, se împart strachini de pământ ars, umplute cu colarez, linguri din lemn, poame uscate și chite de cirese.

Mâine, adică duminică, este sarbatoarea Rusaliilor. Sarbatoarea Rusaliilor este o sarbatoare cu dată schimbătoare, la 50 de zile după Paște, sinonimă cu manifestarea ielelor. Ielele sunt considerate spirite femeiești îmbrăcate cu veșminte lucitoare, fiind contraindicat să le asculți cântecul ca să nu te îmbolnăvești.

În Teleorman, traditia populară spune că a doua zi de Rusalii, femeile trebuie să spele copiii pe picioare cu apă și săpun si să le împartă vase ceramice cu orez cu lapte (colarez) sau pasat, buchețele de flori și lumânări aprinse. În aceste zile nu este bine să muncești la câmp, pentru că vei fi luat în căluș, jucat și dus prin tot satul, ca să fii de ocară.

 Potrivit lui Stan V. Cristea, autorul unei impresionante monografii ”Tradiția călușului în județul Teleorman”, călușul sare sâmbătă seara înaintea duminicii de Rusalii și se sparge după opt zile. Când se sparge călușul, se cântă niște cântece foarte jalnice și frumoase.

”La noi, nică, la noi!” (Calușul)

„Călușul” este un obicei cu origine rituală, dar care a evoluat cu vremea spre ceremonie și spectacol. Astăzi, ”Călușul” este cea mai importantă manifestare folclorică în cadrul căreia dansul are un rol preponderent.

 Conform aceleiași surse, în cadrul ”Călușului” din Teleorman este înglobat un joc la sol al picioarelor, de la gleznă în jos, în repertoriul său intrând două jocuri, respectiv ”Călușul” și ”Hora”.

Rusaliile este o sărbătoare înglobată obiceiurilor de vară, care vine, după afirmația lui Romulus Vuia, de la traci, care le celebrau în perioada înfloririi rozelor, de unde și-ar trage și numele.

Pentru alexăndreni, Rusaliile reprezintă și perioada bâlciului anual de trei zile, desfășurat în acest an în perioada 11-13 iunie. Reprezentanții Societății Piețe, Târguri și Oboare spun că peste 100 de agenți economici, majoritatea din Teleorman, își expun marfa la bâlciul de Rusalii din acest an.

Balciul de Rusalii de la Alexandria

OSCAR ROMÂNESC – PENTRU EXCELENȚĂ

M O T I V A T I E

   OSCAR ROMANESC – PENTRU EXCELENTA, este un raspuns la chemarea imnului national – ” Desteapta-te romane!”. Dragostea de patrie si omagierea celor mai ilustrii fii ai tarii si ai obstii constituie virtuti primordiale ale omului civilizat.
  

Avocat Liviu Ardeiaș

 Mediatizarea unor fapte si personaje negative, a indus o stare de spirit periculoasa pentru fiinta nationala, careia este necesar sa i se raspunda prin propagarea ELITELOR in constiinta publica. Este nefiresc ca locuitorii Romaniei, mai ales tineretul, sa-si doreasca implinirea in destinul altor natiuni, fapt ce neaga pagubitor contributia romanilor la valorile universale. Pana ce informatizarea societatii noastre cu toate efectele ei pozitive, sa devina realitate, mijloacele audiovizuale nu reusesc sa impuna publicului larg modelele umane cele mai valoroase iar educatia tip Gutemberg ce a zidit spiritualitatea romaneasca, este tot mai depasita.

 Creiat de Dumnezeu si rascumparat prin Isus Hristos, omul este o valoare unicat. Prin educatie, automodelare si munca, i se adaoga o plusvaloare ce-l diferentiaza de semenul sau, oferind, in uriasa diversitate a societatii, posibilitatea comparatiei si sansa superlativului, definind, pe o scara infinita, aristocratia ELITELOR ce configureaza continuu vectorii dezvoltarii omenirii.
   La jumatatea secolului XIX Thomas Carlyle a demonstrat ca istoria e construita de personalitati, prin succesiunea unor oameni providentiali, genii, eroi, maestri. Trezirea constiintei si formarea statelor nationale a evidentiat substanta cenusie ca element important in patrimoniul national. In acelasi timp, dezvoltarea stiintei si tehnologiei in general, a limbajelor, paralel cu recunoasterea si reglementarea drepturilor omului (in special dreptul de autor) a impus materia cerebrala ca valoare princeps in bogatia natiunilor.
   Fie ca raman in ansamblul socio-cultural in care s-au identificat sau sunt exportate, ELITELE definesc calitatea fiintei unei colectivitati in concertul natiunilor. Tulburarile vremurilor de tranzitie induc riscul perceptiei eronate a elitelor de catre simtul comun,cel mai adesea prin identificarea lui A FI cu A AVEA. Explicand istoria doar prin actiunea unor mecanisme economice, materialismul dialectic nega rolul elitelor, dar regimul comunist a promovat fatarnic cultul personalitatilor spre a justifica privilegiile unei clase in contrast cu masa cetatenilor oprimati ; folosind astfel criteriile fidelitatii oarbe, a bulversat si falsificat ierarhia valorilor autentice. Dupa Revolutie, societatea romaneasca s-a pulverizat in segmente invrajbite aparent ireconciliabil; criza de comunicare a generat neputinta, disperare, frustrari, inhiband exprimarea creatoare, iar in plan extern, o imagine deplorabila.
   Ideea de OSCAR ROMANESC – PENTRU EXCELENTA s-a nascut dintr-o fireasca frustrare la agresiunea mediocritatii, a non valorilor, kitsch-ului, la perceptia negativa a tot ceea ce e romanesc. In Occident, OSCAR si NOBEL au devenit substantive comune, sinonime perfectiunii, si cum deficitul de imagine in exterior afecteaza enorm Romania, am constientizat impactul pozitiv al nominalizarii celor mai valorosi contemporani intr-o grupare de ELITE, care sa ramana in mentalitatea publica exponenti si poli a ceea ce realmente este bun in noi. Balsamul crizei morale a societatii romanesti este, dupa cum spunea ilustrul scriitor Marin Preda, DRAGOSTEA. Ea este capacitatea integratoare a valorilor si forta creatoare a constiintei identitatii unei natiuni.

    FUNDATIA PENTRU TINERET TELEORMAN, persoana juridica de utilitate publica infiintata prin lege, a instituit acest premiu la 20 Mai 1998, iar Judecatoria Alexandria a consfintit proprietatea acestei distinctii prin Incheierea nr.1670 / 09.06.1998. Trofeul consta intr-o statueta de metal suflata cu aur, replica modificata a celebrului OSCAR al Academiei Americane de Film Holywood, si se confera anual, prin brevet.
   Fiecare din editiile anterioare au inscris pe lista de onoare peste 60 nominalizari facute prin consultarea publicului si a laureatilor editiilor precedente. Decernarea trofeului a avut loc anual in cadrul unor ceremonii organizate in foyerul Prefecturii Teleorman, sub patronajul prefectului judetului. A fost firesc ca ponderea laureatilor primelor editii sa provina din judetul Teleorman. 

   Generoasa vocatie a trofeului este Romania, potentialul laureat fiind cetateanul cu realizari de mare prestigiu pe multiple si cat mai diverse planuri de activitate (arta, cultura, stiinta, practica vietii economice si sociale) utile intregii fiinte a poporului nostru. Inspirata de ideea olimpiadelor, potrivit careia este mai important sa participi decat sa castigi, lista de onoare a personalitatilor a ramas valabila pentru toate editiile, fiind deschisa oricarei completari.
  Avand initiativa premiului, constat ca premiul in sine, lista de onoare a personalitatilor propuse si ceremoniile de decernare au fost primite favorabil de opinia publica din judetul nostru, ca o provocare a latentelor, o oportunitate benefica societatii romanesti.

   Parafrazandu-I pe J.F.Kennedy, care a castigat alegerile clamand ” Intreaba-te nu ce poate face America pentru tine, ci, ce poti face tu pentru ea”, sloganul OSCARULUI ROMANESC poate fi : “VEZI CE FACE BINE APROAPELE TAU SI FA BINELE”.
   Cu constiinta primatului valorii unei idei asupra autorului ei, consideram ca acesta este un cadru minim, continuu perfectibil.
   In volumul Eminescu, sau Omul deplin al culturii romanesti Constantin Noica, alt ilustru teleormanean, conchidea : “Caci functia operelor mari nu este doar de a fi contemplate ; functia operelor mari este de a da nastere altor opere mari. Sau, macar de a modela omenescul din tine. lar de nu, functia operelor mari este de a te face sa-ti ceri scuze ca existi !”

    Apreciem ca personalitatile premiate sunt cel mai semnificativ creatii creatoare fata de semenii nostri. Viata lor este o chemare la licitarea a tot ce este bun in noi, dupa indemnul Domnului nostru Isus Hristos : ” Voi fiti dar desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit” (Matei 5,48).
Avocat Ardeias Liviu

sursa: http://www.avocatardeiasliviu.de/index.html

************

Zece personalităţi care promovează România în ţară şi în străinătate au fost premiate la cea de-a XIV-a ediţie a Galei “Oscar românesc pentru excelenţă”

 

Evenimentul din acest an avut loc vineri, 3 iunie, de la ora 18,00, la Ateneul Român, cele zece personalităţi care au primit trofeul în acest an fiind desemnate la propunerea publicului şi a foştilor premiaţi din “Lista de onoare”.

Premianţii Galei “Oscar românesc pentru excelenţă” sunt Olga Tudorache (actriţă), Cristian Gavrilescu (arhitect), Tudor Gheorghe (interpret folclor), Dan Puric (actor), Nicolae Victor Zamfir (fizician), Liviu Popa-Simil (fizician), Crina Coco Popescu (alpinistă), Iulia Gosea (sommelier), Ancu Dinca (fizician, inventator), Nadia Comăneci (sportivă) şi Casa Regală a României.

Moderatorii ceremoniei au fost Carmen Movileanu, Liviu Ardeiaş şi Mircea Tudor.
Dan Puric şi trupa Passe-Partout, Tudor Gheorghe şi Alexandru Tomescu au susținut  momente artistice.

*************

 

Salariații de la ROVA Rosiori se hranesc cu promisiuni și inspira sperante

In aceste zile sindicalistii de la Rova Rosiori au avut o serie de discutii cu reprezentantii autoritatilor locale si intitutiilor publice judetene care au decis sa se implice in rezolvarea conflictelor de la aceasta societate.Prefectul judetului, Teodor Nitulescu este decis sa se gaseasca solutii pentru salvarea acestei societati si a locurilor de munca atit de necesare in Teleorman.

 Conflictul de munca de la Societatea Rova SA Rosiori a determinat autoritatile sa se implice. Dupa mai multe zile de protest spontan si actiuni in instanta, angajatii de la Rova sunt tot fara salarii,  iar zilele trecute erau hotariti sa picheteze Primaria Rosiori,  intr-un gest disperat de a fi auziti si ascultati. Pina la urma au renuntat la protest pentru ca autoritatile au decis sa-i asculte si sa-i ajute, atit cit legea le permite in astfel de situatii. La intilnirea de la Primarie Rosiori, la dialog cu reprezentantii angajatilor de la Rova au fost primarul Ion Nutu,  prefectul Teodor Nitulescu si unii sefi ai serviciilor deconcentrate.

S-au căutat soluții, s-a arăta cu degetul acuzator către patronul societății, Ștefan Movilă, s-au luat angajamente. Rămâne de văzut dacă simfonia disperarii se va încheia  la societatea  de reparat vagoane ROVA Roșiori ori muncitorii ajung să adere la ideea freudiană că „nu există fapte ci interpretări” ale unei situatii economice, acutizata de criza economica pe care am traversat-o, dar care are radacini cu mult mai adanci, din vremea cand ”economia duduia”, ca sa parafrazezn fost prim ministru liberal. 

La Alexandria, turneu semifinal al campionatului national de juniori E la fotbal

De vineri si pana duminica, pe terenul din Peco, in Alexandria, echipa Clubului Sportiv Scolar gazduieste unul din cele doua turnee semifinale ale campionatului national de juniori E. Competitia, rezervata copiilor nascuti in anul 2000, va avea la start 4 echipe, pe langa cea gazda fiind prezente Otelul Galati, Politehnica Iasi si Universitatea Cluj. Turneul va se va juca in cele trei zile de la orele 9.30 si va programa cate doua jocuri zilnic. Castigatoarea turneului din Alexandria se va infrunta cu echipa castigatoare din turneul similar ce se desfasoara la Arad.

Iata si programul din cele doua turnee:

F.R.F.

Serviciul Juniori

 

Campionatul national al juniorilor E

Turneul semifinal

 

 

Organizator:  CS ACU Arad                                   ;  teren : UTA Arad

Persoana de contact : Czerneczky Arpad – 0742.273.836; Cura Dorel – 0751.025.908

Delegat FRF / Observator de joc : Ustabacieff Dandu – 0723.622.961

 

 

10 iunie 2011 – Grupa A

 

Ora	Echipa	Rezultat	Echipa
09:30 1-4	ACS Kinder Sangeorgiu de Mures		SC FC Steaua Bucuresti
11:30 2-3	FC Petrolul Ploiesti		CS ACU Arad

 

11 iunie 2011 – Grupa A

 

Ora	Echipa	Rezultat	Echipa
09:30 4-3	SC FC Steaua Bucuresti		CS ACU Arad
11:30 1-2	ACS Kinder Sangeorgiu de Mures		FC Petrolul Ploiesti

 

 

12 iunie 2011 – Grupa A

 

Ora	Echipa	Rezultat	Echipa
09:30 2-4	FC Petrolul Ploiesti		SC FC Steaua Bucuresti
11:30 3-1	CS ACU Arad		ACS Kinder Sangeorgiu de Mures

F.R.F.

Serviciul Juniori

 

Campionatul national al juniorilor E

Turneul semifinal

 

 

Organizator:     CSS Alexandria                            ;  teren : Peco

Persoana de contact : Albeanu Sorin – 0767.131.453

Delegat FRF / Observator de joc : Dragan Aurelian – 0745.648.062

 

 

10 iunie 2011 – Grupa B

 

Ora	Echipa	Rezultat	Echipa
09:30 1-4	ACSM U Politehnica Iasi		FC Universitatea Cluj
11:30 2-3	CSS Alexandria		FC Otelul Galati

 

11 iunie 2011 – Grupa B

 

Ora	Echipa	Rezultat	Echipa
09:30 4-3	FC Universitatea Cluj		FC Otelul Galati
11:30 1-2	ACSM U Politehnica Iasi		CSS Alexandria

 

 

12 iunie 2011 – Grupa B

 

Ora	Echipa	Rezultat	Echipa
09:30 2-4	CSS Alexandria		FC Universitatea Cluj
11:30 3-1	FC Otelul Galati		ACSM U Politehnica Iasi

 

Zimnicea: Concurs pentru ocuparea postului de medic specialist obstretica-ginecologie

Spitalul orasenesc Zimnicea organizeaza concurs pentru ocuparea postului vacant de medic specialist – specialitatea Obstretica-Ginecologie.
Inscrierile se fac la serviciul RUNOS al Spitalului orasenesc Zimnicea in termen de 15 zile de la aparitia anuntului in Viata Medicala iar concursul va avea loc dupa 30 de zile de la publicare. Tematica de concurs se obtine de la serviciul RUNOS al Spitalului Orasenesc Zimnicea.
Dosarul de inscriere la concurs va cuprinde urmatoarele acte:
- cerere in care se mentioneaza postul pentru care doreste sa concureze;
- copia de pe diploma de medic, adeverinta de confirmare in gradul profesional;
- acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevazut in anexa nr. 3 la ordinul 698/2001
- declaratie scrisa din care sa rezulte ca nu a fost condamnat penal pentru fapte care il face incompatibil cu postul pentru care doreste sa concureze;
- certificat privind starea de sanatate;
- copie xerox de pe autorizatia de libera practica si copie de pe certificatul de membru al Colegiului medicilor;
- chitanta de plata a taxei de concurs.
Relatii suplimentare se pot obtine la sediul unitatii mai sus mentionate sau la telefon 0247366995

Manager,
Ec. Dinca Gheorghe

Sedință extraordinară a Consiliului Local Alexandria

Azi, cu incepere de la orele 14 consilierii locali ai Alexandriei se intrunesc in sedinta extraordina. Pe ordinea de zi se afla proiecte ce fac referire la: rectificarea bugetului local al Alexandriei pe anul 2011, la aprobarea aportului municipiului Alexandria la majorarea capitalului social al Societatii Comerciale Piete si Targuri Alexandria SRL si la stabilirea unor amplasamente in vederea montarii de centrale termice de scara in municipiul Alexandria.

Spectacol în pădurea Vedea din Alexandria

În data de 11 iunie 2011,incepand cu orele 20:00, pe platoul din Parcul Padurea Vedea, Primăria Municipiului Alexandria in parteneriat cu Consiliul Judetean Teleorman, Asociatia Euro Teleorman si Consiliul Judetean al Tinerilor Teleorman organizează un spectacolul ce se adreseaza tinerilor din judetetul Teleorman care au participat la Parada Europei 2011. In cadrul acestui spectacol se vor desfasura diferite activitati distractive – concursuri cu premii, karaoke, concert de muzica usoara.
Program
20:00–20:30 – Intampinarea liceelor
20:45–21:15-Deschiderea spectacolului si anuntarea concursurilor si inscrierea candidatilor
21:15-21:30 – Desfasurare concurs I / premiere castigator
21:30–21:45– Dans majorete
21:45–22:00 – Street dance
22:00–22:15-Desfasurare concurs II / premiere castigator
22: 15–22:45– Spectacol – DJ Rynno & Silvia
22:45–23:00 – Desfasurare concurs III / premiere castigatori.

Olimpicii matematicieni teleormăneni, premiaţi pentru rezultatele obţinute

 Elevii teleormăneni, olimpici la matematică au fost premiaţi ieri, 9 mai 2011, în cadrul unei festivităţi organizate de Inspectoratul Judeţean Şcolar Teleorman. Evenimentul a avut loc în sala de festivităţii a Şcolii „Mihai Viteazul” din Alexandria, care s-a dovedit neîncăpătoare pentru elevii, profesorii şi părinţi prezenţi în sală.

În urma concursurilor judeţene şi interjudeţene la matematică, s-au remarcat elevi excepţionali care au participat chiar şi la faza naţională ale Olimpiadei de matematică. La clasele V-IV s-au remarcat cinci elevi, dintre care doi au obţinut medalii. La faza naţională, la clasele VII-XII, judeţul nostru a fost reprezentat de opt participanţi, dintre care doi au obţinut menţiuni, iar alţi doi matematicieni s-au întors de la concurs cu două medalii. Menţiune, dar şi medalie de argint a revenit unei eleve din clasa a XII-a, Nădrag Roxana.

Şi de această dată, între toţi participanţii s-a remarcat Ştefan Spătaru, „marele nostru matematician, un elev cu care trebuie să ne mândrim, care a luat medalie de aur şi menţiune,” după cum afirmă profesor Doiniţa Toma, inspector şcolar de specialitate. Acelaşi elev a luat premiul II la nivel naţional la concursul Lumina MATH. Tânărul matematician, elev în clasa a VIII-a la Şcoala Generală „Mihai Viteazul”, a început să participe la olimpiadele de matematică şi la concursuri, încă din clasa a I-a. Pentru că a fost un reprezentant de excepţie al judeţului nostru la proba de baraj a concursului „Cangurul”, unde s-a calificat, ocupând locul I, Ştefan Spătaru a fost răsplătit şi cu excursie în Croaţia de către Fundaţia Sigma.

Un alt premiant la concursul Lumina MATH, faza naţională, a fost Radu Andrei, elev în clasa a V-a.

Micuţii matematicienii au fost răsplătiţi pentru eforturile lor cu premii băneşti şi produse de la sponsori, locurile I primind sume în valoare de 300 lei, iar elevilor care au câştigat premiul II, li s-au înmânat câte 200 lei.

Continuare pe:  http://ziarulmara.ro/

Liviu Dragnea îl atacă pe Cătălin Vătafu, coordonatorul ACIS România

Liviu Dragnea suspectează de declanșare a scandalului mediatic în care a fost implicat președintele CJ Teleorman, pe fostul consilier județean Cătălin Vătafu, care coordonează în prezent Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

În opinia lui Dragnea, Vătafu încearcă să acopere conflictul de interese apărut la două luni după numirea sa , când mama lui Cătălin Vătafu, acționar principal la SC Sava Construct Teleorman, a accesat un contract de peste 1 milion de euro din fondurile structurale, dând de înțeles că ar fi vorba despre un nou ”caz Botiș”, dar mult mai clar.

Mariana Vicky Vârtosu: ,,NUNCA MAS!”

Luna  mai începe cu o veste rea, nimerită să-mi încep comentariul: Ernesto Sabato, în ultima zi a lunii aprilie ne-a părăsit.Pentru noi, cei de pe urmă, mai a fost una specială: în cenaclu s-a citit sufficient şi diversificat. Dintre ,,dinozauri,, amintesc pe  Lili Goia… şi – Florin –  proză cu subiect propus, despre communism.Ştefania Oproescu a citit poezie.No comment, ori, rien ne va plus! Proza  de atmosferă a scriitorului Gheorghe Andrei Neagu intitulată ,,Partida de  pescuit,, -  recomand, a se citi.Atinge un subiect de actualitate şi nevralgic.Un dialog între poeţii plecaţi dintre noi – Constantin Ghiniţă, Dumitru Pricop, Corneliu Fotea!(nu e sufficient ERIAN să-l transforme , postmortem, pe Cornel Fotea în poet?); un dialog antrenant, sincer, dureros de sincer. Rondelurile lui Gheorghe Suchoverschi îl definesc, iar  proza lui Ionel Mony Constantin ,,O moarte mică,, este o reuşită. Atractivă şi captivantă, aşa cum şi-a însuşit stilul acest condeier care nu se ia în seamă.Despre ,, Irina,,proza  scriitorului Virgil Lovin s-au făcut aceleaşi comentarii ştiute, spre nemulţumirea autorului.Dacă am fi avut textul în faţă, poate comentariile ar fi fost mai puţin (im)-pertinente. Spun dacă… Cît despre ,,Pompei Fregata,, proza dlui Dumitru Cpşereanu…din titlu comentariile se subînţeleg…caustice, ironice, dar şi la subiect. Textul, cu mici retuşuri de strictă exprimare literară, atenţionate de Elena Otavă, a trecut cu brio proba de foc.Special nu am intercalate lecturile  micilor condeieri  cu cele ale adulţilor(chiar om fi?) intenţionînd să mă opresc asupra lor cu tot respectul cuvenit lor şi cuvintelor lor însufleţite. Aşadar, dintre cei foarte tineri,  au citit: Raluca Baciu, Adelina Bălan, Alexandra Herghelegiu, Anca Condrat; iar dintre adolescenţi,Anca Păduraru,  Ionel Dogaru, Teona Păvăloaie.Cele   patru poeme ale Ralucăi Baciu ne-au lăsat fără grai(ţinînd cont de vîrsta autoarei). Şi, concluzia a fost una destul de dură: ori va avea o ascensiune  teribilă, ori se va rata dacă  nu va  trata cu aceeaşi seriozitate şi perseverenţă  această pasiune a ei.( Fiind ,,protejata mea,, nu pot decît să mă umflu în pene pentru descoperire!).,,Degetele amorţite,, textul  Ancăi Păduraru, un macropoem în proză, puţin surprinzător, năucitor, anunţă un scriitor obişnuit cu litera, cu muzica ei, obişnuit cu acest exerciţiu. Să fie vinovată pregătirea profesională?…Alexandra Herghelegiu exersează deasemenea un poem în proză, pe care l-a intitulat,,Aripi luate de înger,,.Anca Condrat cu proza ,,Sfîrşit,, -  o adevărată introspecţie,  destul de bine gîndită, luînd în calcul vîrsta…ei bine, veţi spune, copiii de azi nu   seamănă cu generaţiile trecute.Au avut acces la…la…Să nu excludem tentaţiile. Pentru că, internetul şi capcanele lui au ademenit şi pe cei mari. În fine,  introspecţia Ancăi Condrat este o proză reuşită. Ionel Dogaru, încurajat de părerea puştimii din cenaclu, a citit un nou episod al Justiţarului nopţii, text al cărui stil are priză la tineret. Dincolo de recomandările făcute de Gheorghe Andrei Neagu, Ionel Mony Constantin, ori Gabriel Funică, Lili Goia  contează.  Primează în schimb,  indicaţiile strictamente de tencică şi exprimare literară, professional  făcute de Elena Otavă şi Ionuţ Ţandară şi, mai ales părerea cititorului elitist Ionel Boc.  Acele cuvinte ale cititorului de serviciu, mereu alături, care ştiu a ne dimensiona talentul şi, acorda calificative.Luna mai a fost traversată de două festivaluri literare, unul organizat la Adjud, cel de-al doilea , o premieră care a avut loc la Negrileşti. Ambele au sărbătorit doi poeţi care nu mai sînt printer noi.  Organizatorii au găsit de cuviinţă să invite …pe mustaţă. Vă asigur dlor organizatori, poeţii  Constantin Ghiniţă şi Dumitru Pricop, ar fi spus la unison:NUNCA MAS! Amîndoi poeţii au militat pentru coeziune şi prietenie; au fost ,,duşmani,, declaraţi ai acelora care au ţinut morţiş să păstreze DIHONIA între noi, vrîncenii.Unde-a fost Gheorghiţă Istrate, poetul vrîncean prin adopţie? Prieten cu toţi vrîncenii …pînă la moartea morţii? Nu e treaba mea, iar dl.Florin Micu Iliescu,directorul   Direcţiei pentru Culte Cultură şi Ptrimoniu a făcut un pariu cu sine…Ce spuneţi dle director, mai sînt şanse să cîştigaţi? Vă susţin şi, cred  că , acest pariu merită să fie cîştigat.

Furtună în Teleorman

Vremea s-a dezlantuit si in Teleorman! Cel mai rau a fost la Videle, unde vantul a suflat cu 140 de km/h. Daca la Videle a fost vijelie, la Turnu Magurelea fost  tromba: vantul a suflat cu circa 70 km/h, iar cantitatea de precipatii cazuta a depasit 7 l/mp, plus descărcări atmosferice. Totul a fost acompaniat de fulgere si tunete. La Zimnicea a plouat doar 1 l/mp iar vantul a avut o viteza de circa 80 km/h in rafala. In timp ce la Rosiorii de Vede, vantul a suflat cu 90 de km/h, in schimb s-a racit brusc, in mai putin de 5 minute temperatura aerului a scazut cu 9 grade Celsius. Si la Alexandria vremea s-a racit semnificativ, iar vantul a suflat cu 80 de km/h. Si pentru maine meteorologii anunta vreme in racire cu vant si ploi.

Pe DE 70, in apropiere de Roisorii de Vede, drumul a fost blocat de trunchiurile a trei copaci cazuti pe partea carosabila.

Viață Nouă Olteni (Teleorman) este gata de confruntarea cu FC Ștefănești (Ilfov)

Viata Noua Olteni, campioana judeteana in acest sezon, si-a stabilit cei 18 jucatori pe care va miza in meciul de baraj pentru promovarea la Liga a 3-a.

Viata Noua Olteni, echipa pregatita de antrenorul Sandu Ifrim, va juca un ultim meci de verificare sambata, la Videle, impotriva echipei Petrolul, dupa care va participa la festivitatea de premiere la nivel judetean.

Luni, in jurul pranzului, intreg lotul echipei va pleca spre Giurgiu, unde se va caza pentru meciul de baraj, contra echipei FC Stefanesti, din judetul Ilfov. Meciul de promovare la Liga a 3-a, pe care il va disputa campioana judeteana Viata Noua Olteni, va avea loc in data de 15 iunie, de la ora 17.30, pe terenul Dunarea din Giurgiu.

AJF Teleorman a alocat 15.000 lei pentru festivitățile de premiere

Sambata, 11 iunie, pe terenul din Olteni, este programat ultimul eveniment sportiv la nivel judetean pentru editia 2010-2011. Cu incepere de la ora 15.00, Flacara Talpa si Avantul Uda Clociov vor juca finala cupei romaniei, faza judeteana, care aduce trofeul in premiera la una din cele doua echipe. Al doilea meci al zilei, si cel mai interesant, opune pe Petrolul Poeni si AS Vitanesti, ocupantele locurilor 2 in seriile categoriei Onoare, in barajul pentru promovare la Liga a IV-a. Seria evenimentelor care sunt programate la Olteni se va incheia cu festivitatea de premiere a editiei 2010-2011, in care vor fi acordate premii totale de peste 15.000 lei, bani alocati de Asociatia Judeteana de Fotbal.

În Teleorman, 64 de medici de familie din totalul de 186 existenți au semat contractele cu CAS Teleorman

Potrivit datelor publicate pe site-ul Casei de Asigurari de Sanatate, in Teleorman au semnat contractele cadru pe 2011-2012, 64 de medici de familie din totalul de 186 existenti la nivel de judet. La nivel national, din cei peste 11000 de medici de familie, aproape 3800 au semnat contractul.

Interlopul Țăndărică, afecerile Tel Drum, bacalaureatul, medicii și CAS Teleorman …

A.N.A.F. investighează ingineriile financiare de la hotelul Turris

L.Dragnea este, de la un timp, în atenţia ANAF. Secretarul general al PSD este într-o postură delicată. Soţia sa, Bombonica Dragnea, cea care deţine hotelul Turris din Turnu-Măgurele, este anchetată de ANAF pentru o tranzacţie, cel puţin, ciudată. Despre ce este vorba?

În 2009, Bombonica Dragnea, acţionar cu peste 95 % la Hotel Turris SA, societatea care deţinea hotelul, a hotărât să-l scoată din capitalul social al societăţii şi să-l treacă pe numele său, ca persoană fizică ( vorba lui Vanghelie!). Acest lucru s-a petrecut în februarie 2009, hotelul fiind evaluat la (doar) 50 000 de euro. Codul Fiscal interzice însă tranzacţiile între o  firmă şi propriii săi acţionari, dacă aceştia deţin mai mult de 25% din acţiuni. ANAF aşteaptă de la Bombonica Dragnea să explice cum s-a ajuns la o valoare de inventar atât de mică şi de ce lipseşte evaluarea unui expert înaintea acestui transfer al hotelului de pe o societate pe persoană fizică. ANAF consideră importantă tranzacţia, pentru că societatea pe acţiuni mai avea 26 de acţionari (angajaţi în hotel), care, împreună, deţineau 4,66%, or aceştia ar fi putut fi păgubiţi de subevaluarea considerabilă a hotelului.

Deşi hotelul a fost evaluat la 50 000 de euro, numai în 2009, el a adus un venit de 40 000 de euro Bombonicai Dragnea. Cum? Hotelul a fost închiriat de Bombonica Dragnea către societatea de la care l-a luat. Încurcate sunt căile Domnului, dar şi mai încurcate cele ale familiei Dragnea!

sursa: turnucustiri.ro

 

Doar 6 posturi titularizabile în mediul urban pentru profesori

Pentru concursul de ocupare a posturilor din invatamant, care se va desfasura in data de 13 iulie, la nivelul judetului Teleorman sunt disponibile 26 de posturi titularizabile, dintre care doar 6 in mediul urban. Viitorii dascali mai au la dispozitie si 188 de posturi netitularizabile complete si putin peste 870 de posturi netitularizabile incomplete.

Conform noii Legi a inavatamantului, 2011 este ultimul an in care examenul de titularizare se mai organizeaza la nivel judetean, de anul viitor examenul de titularizare va fi organizat la nivelul unitatilor de invatamant.

În Teleorman, comasarea școlilor continuă

 Incepand cu anul scolar 2011-2012, in Teleorman, 23 de scoli se vor comasa, iar alte doua isi vor pierde personalitatea juridica. Anul trecut, la nivel judetean au fost comasate 90 de unitati de invatamant. Potrivit declaratiei inspectorului scolar general, Constantin Amarie, in anul scolar viitor vor functiona la nivel judetean 417 unitati de invatamant, dintre care 147 cu personalitate juridica.

Liviu Dragnea, hotelul şi “suveica” de făcut bani. DNA trebuie să intervină!

L.Dragnea este un om tot mai necăjit. De vreo două săptămâni, ziarele centrale fac dezvăluiri care-l au în centrul atenţiei pe jupânul Teleormanului. Cu fiecare articol, Dragnea devine tot mai irascibil şi îşi pierde cumpătul. După ce a declarat că nu-i cunoaşte pe acţionarii Teldrum, Dragnea a fost prins cu minciuna, cei doi şefi, din acte, ai Teldrumului, fiind colegi cu Dragnea la facultate şi într-o formaţie de muzică rock. Pentru că DNA-ul nu a găsit probe care să-l facă “pârât” într-un proces pe Dragnea, prezentăm astăzi o “suveică”, demnă de DNA, prin care banii Consiliului Judeţean Teleorman ajung în buzunarele lui Dragnea. Cum bine ştiţi, hotelul Turris dinTurnu-Măgurele este al familiei Dragnea, proprietar în acte figurând soţia lui L.Dragnea, Bombonica. Teldrumul, societatea care “n-are nicio legătură” cu Dragnea, l-am citat chiar pe jupân, primeşte contracte pe bandă rulantă de la CJ Teleorman, al cărui preşedinte este L.Dragnea. Dar o parte din bani trebuie să revină familiei Dragnea, astfel că Teldrum are închiriat un spaţiu la hotel Turris pentru a-şi desfăşura activitatea. Un alt contract, destul de bănos, aşa spun gurile rele, este între postul radio Sud şi hotelul Turris. Proprietarul acestui radio este ( aţi ghicit!) chiar Teldrum. Iată, domnilor de la DNA, modalitatea prin care banii CJ Teleorman ajung în buzunarele preşedintelui acestui organism, L.Dragnea. Oare, cum se numeşte acest lucru, domnule Dragnea? Cumva, corupţie?

 sursa: turnucustiri.ro

Interlopul Ţăndărică, săltat de mascaţi în centrul orașului Roşiorii de Vede

 

În timpul arestării

Incredibil dar adevărat! Intervenţia mascaţilor pentru prinderea temutului interlop, infractor ce a terorizat sute de roşioreni, a fost întâmpinată cu ropote de aplauze din partea trecătorilor.

Marţi dimineaţă, zona pietonală din centrul municipiului Roşiorii de Vede era mai animată ca oricând într-o astfel de zi, chiar şi dacă la licee era zi de bacalaureat. Până şi terasele abia deschise gemeau de clienţi. Misterul a fost repede desluşit, când poliţişti, procurori şi trupele speciale, mascaţii cum sunt popular numiţi, au intervenit pentru al prinde pe interlopul local Ţăndărică, urmărit pentru activităţile sale sancţionate de Codul Penal.

Din sursele noastre, lui Ţăndărică i s-a înscenat un flagrant, iar în timp ce se jura pe familie şi primea 6000 de euro de la una din victimile sale, cei ce-l filau au pus coşul pe el.

Încătușarea interlopului din timpul flagrantului

Cărat printre blocurile din cartier şi apoi dus în arestul poliţiei, Ţăndărică a fost eroul unui spectacol grotesc, prin care s-a demonstrat ceea ce de multă vreme se vorbea prin târg, privind activitatea sa infracţională, cunoscut fiind prin teroarea pe care o exercită asupra vecinilor săi români din strada Oltului, pentru aceasta având zeci de plângeri penale şi dosare în instanţă. Împreună cu Ţăndărică au mai fost arestaţi şi acoliţii săi, şi nu este exclus să mai ajungă şi alţii după gratii. Iar cei ce au încercat să vocifereze în apărarea interlopului roşiorean s-au trezit zburând din greşeală printre copacii şi băncile din zonă, de unde le-a fost teamă să se mai ridice.

De precizat că odată cu Țăndărică au fost încătușați și alți țigani care-l secondau în recuperarea sumelor necuvenite, toți aflați în banda comandată de Țăndărică.

Pe numele lui Tudorel V., zis Țăndărică, au fost depuse 11 plângeri, iar numărul celor ce au fost maltratați și deposedați de bani, bunuri sau proprietăți tinde să crească.

Deţinuţi politici ai regimului comunist. Cazul Ioan Ianolide

                                                     COMUNICAT DE PRESĂ

 

       Muzeul Judeţean Teleorman  organizează  joi, 9 iunie a.c., ora 10.00 , simpozionul “Deţinuţi politici ai regimului comunist. Cazul Ioan Ianolide”. Manifestarea este organizată în colaborare cu Asociaţia Deţinuţilor Politici Teleorman şi Liceul “C. Noica” din Alexandria.

       Ioan Ianolide, născut în anul 1919 în comuna Dobroteşti, a făcut parte în tinereţe din mişcarea legionară. A fost întemniţat în perioada 1941 – 1964, trecând prin închisorile de la Aiud, Piteşti, Gherla şi Canal.

      Despre închisorile comuniste şi cei care le-au populat, Ioan Ianolide a povestit mai târziu în cartea “Întoarcerea la Hristos”, apărută în anul 2006, prefaţată de părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa. Cartea a fost considerată un best-seller.

       Ioan Ianolide s-a stins din viaţă pe data de 5 februarie 1986 , lăsând lumii un document de o mare valoare istorică privind regimul deţinuţilor politici din perioada regimului comunist.

      Personalitatea omului Ioan Ianolide va fi evocată în cadrul simpozionului de către muzeograful Steluţa Pătraşcu. De asemenea, preşedintele Asociaţiei Deţinuţilor Politici Teleorman, Petre Vişan va împărtăşi din amintirile personale trăite în închisorile comuniste.

Biroul de Presă

ISU Teleorman pregătit pentru atacuri nucleare

In 7 județe din Regiunea Sud Muntenia se deruleaza proiectul cu finanţare europeană ”Achiziţionare de echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în Regiunea Sud Muntenia”.

Proiectul, coordonat de Consiliul Judeţean Teleorman, asigură achiziţia şi dotarea cu echipamente, realizându-se în acest fel îmbunătăţirea sistemului integrat de asistenţă medicală, tehnică de urgenţă prespitalicească şi intervenţie la accidente. ISU Teleorman a intrat deja in posesia unei autospeciale de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic, radiologic) si a unui Centru mobil de comandă şi control.
Acestea sunt dotate cu echipamente specifice precum detectoare de radiatii de diferite tipuri, echipamente de protectie chimica si biologica, truse de prelevare a mostrelor de apa si sol, trusa meteo portabila.

 Mai mult, exista si o camera de decontaminare accesorizata care poate suporta 80 de persoane pe ora.

În Teleorman, munca la negru înflorește

Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Munca, la nivel judetean, luna trecuta, au fost depistate ca munceau la negru 47 de persoane. Angajatorii prinsi ca foloseau salariati fara forme legale au fost amendati cu peste 380 000 lei.

Din cauza radiaţiilor nucleare, se nasc mai mulţi băieţi decât fete

Radiaţiile nucleare provenite de la accidentele centralelor sau de la testarea bombelor ar putea fi motivul pentru care în ultimii ani s-au născut mai mulţi băieţi decât fete.

Iniţial, efectele au fost observate la nivel regional, ca în cazul exploziei de la Cernobîl, dar cercetări recente au arătat că exploziile atmosferice afectează rata natalităţii la nivel global.

Noul studiu s-a axat pe observarea populaţiei din 39 de ţări europene şi Statele Unite, între anii 1975 şi 2007. În urma cercetărilor a reieşit că, în perioada 1975-1986, s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, fenomenul repetându-se şi după anul 1989. În mod normal, până acum, numărul bărbaţilor îl depăşea pe cel al femeilor, într-un raport constant de 105 la 100.

Creşterea din anii 1960-1970 este atribuită dispersării în atmosferă a particulelor radioactive produse de testarea bombelor atomice.

Aceste teste au fost frecvent practicate de la sfârşitul anilor 1940 până în 1963, când Tratatul privind Interzicerea Parţială a Testelor Nucleare a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietică şi Marea Britanie.

De asemenea, cercetătorii consideră că explozia de la Cernobîl a influenţat natalitatea, dar că efectele au fost vizibile doar pe plan local, datorită faptului că scurgerile radioactive au avut loc, în mare parte, la nivelul solului. În ţările vecine Ucrainei, precum Belarus, în acea perioadă s-au născut mai mulţi băieţi decât fete.

Citiți mai mult aici: http://www.descopera.ro/dnews/8320021-din-cauza-radiatiilor-nucleare-se-nasc-mai-multi-baieti-decat-fete

15 aspecte pe care mersul le dezvaluie despre sanatatea unei persoane

Mersul unei persoane, ritmul si postura, pot dezvalui informatii suprinzatoare legate de starea generala de sanatate. Specialistii au identificat 15 moduri de mers care pot semnala diverse afectiuni sau probleme de sanatate.

 Indicii ale starii de sanatate Indicii ale starii de sanatate

 1. Mersul in ritm lent – speranta de viata scurta Poate fi un indiciu pentru o speranta de viata mai scurta. Viteza de mers este un indicator de incredere privind longevitatea unei persoane, mai ales pentru cele cu varsta de peste 75 de ani. In general, mersul incet este determinat de o serie de probleme de sanatate care scurteaza viata. In urma unor studii s-a demonstrat ca oamenii care merg cu o viteza mai mica de 2 metri per secunda, au o sansa mai mica de viata decat altii. De asemnea, alte studii au emis ipoteza ca adultii cu varste cuprinse intre 70-79 de ani care mergeau pe jos cel putin 1.5 km aveau sanse reduse sa se mai afle in viata in urmatorii sase ani. Totusi, mersul pe jos intr-un ritm mai rapid sau mai lent nu contribuie la sanatatea unei persoane: fiecare trebuie sa mearga natural, cum ii permite starea de sanatate. Fortarea limitelor poate declasa uneori prejudicii grave.

2. Mainile fixe pe langa corp – afectiuni lombare Cand piciorul stang vine inaintea celui drept, coloana vertebrala face o rotatie uosara in partea dreapta si astfel bratul drept se misca inapoi. Coordonarea muschilor de pe ambele parti ale corpului este cea care ofera sprijin portiunii inferioare a coloanei vertebrale. Daca o persoana merge pe jos fara sa miste prea mult bratele, acest lucru poate fi un semnal de alarma privind mobilitatea spatelui, iar consecinta poate fi durerea lombara.

 3. Unul dintre picioare loveste solul – ruptura a discurilor intervertebrale sau accident vascular Acest semn poate semnifica o ruptura a discurilor intervertebrale sau un posibil accident vascular. Mersul este cauzat de o slabiciune a muschiului tibial anterior sau muschii peronieri. O persoana care face un pas sanatos calca intai pe calcai, apoi partea din fata a talpei piciorului atinge pamantul; piciorul este ridicat pentru ca aceleasi miscari sa se repete si cu celalalt membru inferior. In cazul in care piciorul nu este bine controlat de muschi, contactul cu solul este unul mai brutal. Acesta ar putea fi o manifestare a unui accident vascular sau un alt eveniment neuromuscular dar si un simptom specific unui nerv comprimat. O alta cauza posibila ar fi fractura unui disc intervertebral situat in partea inferioara a spatelui, deoarece astfel, poate fi comprimat un nerv care ajunge pana spre zona inferioara a piciorului. Un alt motiv destul de rar este incrucisarea picioarelor, iar in acest caz, un nerv peronier poate fi dislocat din cauza presiunii.

 4. Mersul increzator (in cazul femeilor) – satisfactie pe plan sexual Mersul plin de incredere poate denota satisfactia sexuala. Cercetatorii au descoperit ca mersul unei persoane de sex feminin ar putea oferi indicii despre abilitatea acesteia de a atinge un orgasm. Femeile cu un mers fluid si energic au mai multe sanse in obtinerea cu usurinta a unui orgasm.

 5. Mersul cu pasi mici – boli degenerative ale genuchiului sau soldului In momentul in care piciorul atinge solul, genunchiul trebuie sa fie intins. In cazul in care nu este, acest aspect ar putea indica existenta unor probleme locomotorii, in urma carora abilitatea articulatiei de a se misca corespunzator rotula este redusa. Tulburarile degenerative ale articulatii piciorului pot fi tratate cu ajutorul fizioterapiei sau masajului menit sa relaxeze articulatia si sa imbunatateasca miscarea. O alta cauza poate influenta mersul – cu pasi mici – este diminuarea capacitatilor de extensie a soldurilor din cauza careia, in timpul mersului, miscarea nu va mai fi cea normala, din sold; acest inconvenient solicita si spatele. La persoanele in varsta, problema o reprezinta faptul ca spatiul dintre articulatii si nervi se micsoreaza si apar durerile de spate ca urmare a deficitului de flexie dorsala a piciorului. Totusi, cand o persoana merge cu pasi mici, soldurile nu trebuie sa se miste prea mult.

 6. Inclinarea pelvisului sau a umarului intr-o parte – probleme ale spatelui Postura evidentiaza o problema a spatelui: muschii abductori situati pe partea exterioara a soldurilor au rolul de a sustine pelvisul la fiecare pas facut. Pe masura ce o persoana inainteaza in timp ce merge, muschii abductori mentin echilibrul corpului – exceptie facand cazul in care muschii nu functioneaza corect. Pentru a reduce presiunea musculara exercitata asupra partii afectate a corpului, pelvisul se inclina catre partea neafectata; Uneori, compensarea este atat de pronuntata incat pozitia inclinata a pelvisului sau umarului devin vizibile.

7. Picioare curbate – osteoartrita Mersul lent al unei persoane care are picioarele “strambe” poate fi determinat de boala artrozica (osteoartrita) asociata cu imbatranirea, in cele mai multe dintre cazuri. Pentru ca genunchii nu pot sa sustina greutatea corpului in mod corespunzator, pur si simplu se deformeaza. Rahitismul sau mostenirea genetica pot contribui la mersul “cracanat”, dar aceste situatii se intalnesc mai ales pe parcursul etapelor de dezvoltare ale unui copil si pot fi luate masuri terapeutice, in urma carora picioarele se vor indrepta.

8. Mersul cu genunchii orientati catre interior – artrita reumatoida Aceasta pozitie a picioarelor poate semnifica prezenta artritei reumatoide, o boala de tip inflamator, care determina orientarea genunchilor unul spre altul. In cazul afectiunii genu valgum sau genunchi valgus, picioarele nu sunt drepte si sunt orientate catre exterior. Ca urmare, mersul va fi ingreunat de genunchii care se pot atinge si distanta existenta intre glezne. Uneori, in functie de articulatiile afectate, poate rezulta aceasta postura a picioarelor si in urma osteoartritei.

9. Pasi mici in timpul intoarcerii sau ocolirii obstacolelor – conditie fizica precare Prin acest mod se poate fi semnalata o conditie fizica slaba. Echilibrul sau orientarea in spatiu presupun coordonarea a trei sisteme: vazul, urechea interna si ceea ce se numeste proprioceptia- foarte importanta pentru mentinerea echilibrului in timpul mersului, estimarea distantelor, mentinerea unor pozitii ale articulatiilor membrelor inferioare (cu ajutorul unor receptori din tesutul conjunctiv a caror calitate depinde de conditia fizica a unei persoane). Cu cat o persoana este mai activa va avea mai multi receptori in tesutul conjuctiv, nivelul proprprioceptiei va fi mai ridicat, iar echilibrul mai bun. Nu doar intoarcerile sau ocolirea obiectelor se vor face cu pasi marunti ci si urcarea treptelor care necesita mentinerea echilibrului pe un picior o perioada mai mare de timp. Pentru a remedia aceasta problema, specialistii nu recomanda folosirea pentru sprijin a bastoanelor, intrucat se considera ca utilizarea dispozitivelor de adaptare incurajeaza sedentarismul. Indicate sunt exercitiile fizice de tonifiere a muschilor realizate sub indrumarea unui specialist. Problemele de echilibru pot fi legate si de neuropatii periferice, un tip de leziuni ale nervilor cauzate de diabetul zaharat, dar si de abuzul de alcool sau unele deficiente de vitamine.

 10. Pasitul usor fara ca piciorul sa fie ridicat prea mult de la sol – platfus, monturi, neuroame Platfusul este usor de identificat printr-o simpla analiza a talpii: talpa piciorului nu prezinta arcada intalnita in mod normal, fiind aproape dreapta. Cel mai frecvent tip de neurom este neuromul lui Morton, extrem de dureros, care presupune compresia nervilor interdigitali intre capetele metatarsiene, cel mai comun simptom fiind afectarea spatiului interdigital trei si patru (dintre al patrulea si al treilea deget). Modificarea mersului se va face in scopul evitarii durerii.

11. Mersul tarsit – boala Parkinson De obicei, acest tip de mers este specific bolii Parkinson, intalnit mai ales la persoanele in varsta. Mersul este distinct, intrucat presupune o usoare aplecare inspre inainte, iar picioarele nu pot fi ridicate prea mult de la pamant. Pasii pot fi scurti si ezitanti. Practic, aceasta este una dintre cele mai frecvente manifestari ale bolii Parkinson, o disfunctie neuromotorie a bolii neuromusculare. Alaturi de tremur, acesta poate fi unul dintre semnele precoce ale bolii. Chiar si persoanele care sufera de dementa intr-o stare avansata, cum ar fi boala Alzheimer sau a altor tulburari cognitive, pot merge in acest mod, din cauza faptului ca nu mai exista coordonarea fireasca dintre creier si musculatura. O data cu acest simptom apar si pierderile de memorie iar dificultatile de gandire sunt mult mai evidente. 12. Mersul pe varfuri cu ambele picioare – paralizie cerebrala sau traumatism al maduvei spinarii Acest tip de mers, poate fi un indiciu pentru paralizia cerebrala sau un traumatism al maduvei spinarii. Piciorul atinge solul intai cu varful si apoi cu calcaiul, invers fata de situatia normala. Cand varfurile ambelor picioare ating pamantul in acelasi timp, acest lucru este aproape intotdeauna consecinta afectiunilor grave ale coloanei vertebrale sau creierului, cum ar fi paralizia cerebrala sau traumatismele maduvei spinarii. Nota: uneori copii mici merg in varful picioarelor pe parcursul dezvoltarii lor fara ca acest lucru sa semnifice vreo boala sau paralizie. Daca totusi situatia persista, parintele trebuie sa se prezinte cu copilul la medic pentru o evaluare amanuntita.

13. Mersul pe varfuri cu un singur picior – accident vascular Un astfel de mers poate releva ca a a avut loc un accident vascular cerebral, care, de obicei, afecteaza o singura parte a corpului. Mersul pe varfuri cu un singur picior poate fi si consecinta poliomielitei.

 Citiți mai mult aici: http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/15-aspecte-pe-care-mersul-le-dezvaluie-despre-sanatatea-unei-persoane_8794

Marți, 7 iunie, eveniment Biblioteca Italiana – lansarea volumului Poezii. Opera omnia de Michelangelo

Sarbatoare mare la Izvoarele de ziua comunei

Saptamina trecuta la Izvoarele s-a organizat pentru a doua oara Ziua comunei, o sarbatoare locala la a doua ediție si pe care oamenii locului au decis sa o transforme in traditie. Dupa succesul de debut al sarbatorii din 2010, Ziua comunei Izoarele a fost in acest an un eveniment onorat de oficialitati din Romania si Bulgaria. Parlamentul Romaniei a fost reprezentat la Izvoarele de Nicolae Mircovici, deputat din partea minoritatilor, iar cel al Bulgariei de Ivan Onev. Printre invitatii primarului Florin Beșu s-au numarat Maxim Strahov ,reprezentantul Asociatiei bulgarilor de pretutindeni si Constantin Amarie , inspectorul general al ISJ Teleorman. Invitatii au vizitat scoala din Izvoarele, acolo unde se intentioneaza infiintarea unei catedre de limba bulgara, avind in vedere ca majoritatea localnicilor sunt de origine bulgara, neoficial, pentru ca doar citeva persoane declara ca apartin acestei minoritati desi majoritatea vorbesc limba, cunosc traditiile si le pastreaza in mare parte. Aflat pentru prima data la Izvoarele, deputatul Nicolae Mircovici a donat scolii din comuna, doua calculatoare si a promis ca va face toate demersurile ca in localitate sa se construiasca,pentru tineri, un teren de sport multifunctional, in parteneriat cu primaria.Bulgari sau romani, locuitorii comunei Izvoarele au avut parte de un spectacol cu mult folclor romanesc si invitati pe masura evenimentului. Pe scena improvizata, in mod original ,in remorca unui TIR, au urcat artistii Verginica Neagu, Nicusor Iordan, Aurelian Preda, Puiu Simion si Formatia Universal, spectacolul fiind prezentat de Gabriel Argeseanu.

De amintit si copiii de la Scoala Izvoarele, pregătiti de profesorii Irina Cune, Paulina Ruse, Vasilica Ion, Floriana Ghiulea, care împreuna cu ansamblul ”Mugurii Campiei Romane”, instruiți de profesorul Costel Ciurea, au încins atmosfera, și așa dogoritoare în arșița zilei.

sursa: www.mediasudtv.ro

 

În Teleorman, 118 noi gradaţii de merit

 Pentru anul scolar 2011-2012, primesc gradatii de merit 118 cadre didactice si personal auxiliar din inavatamant; un număr mai mic de gradatii de merit acordate fata de anul trecut .

Numarul cadrelor didactice si al personalului auxiliar care au solicitat gradatia de merit a fost insa mult mai mare, adica 333.

Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 5 ani si reprezinta 25% din salariul de baza.

Am primit, publicăm: Ziua internaţională a copiilor la grădiniţa Scrioaştea

Este 1 Iunie, 

E prima zi de vară,

Soarele e sus pe cer,

Efrumos afară.
Suntem astăzi mai voioşi
Căci avem serbare,
 E Ziua Copiilor, e zi de sărbatoare.

Grupa mare, grădiniţa Scrioaştea

Aşa începea serbarea la grupa mare, a doamnei  educatoare Iulia Ursu,  la grădiniţa Scrioaştea (versuri recitate de  Marius Ionuț Troncea, care a avut rolul  de prezentator şi fluturaş doi.), la spectacolul de ziua copiilor -1 iunie 2011 .

Această zi a fost sărbătorită în mod plăcut de copiii de la grupa mare a grădiniţei Scrioaştea. Sub îndrumarea doamnei educatoare  Iulia Ursu  copiii au prezentat  auditorului ,părinţii veniţi sa-i  vadă şi să-i susţină un frumos program artistic adaptat vârstei lor. Costumaţi în personaje din  lumea poveştilor copiii au cântat , recitat poezii şi au interpretat o piesă de teatru.Partea  a doua a spectacolului a fost realizată de copiii grupei mari în limba engleză cu doamna profesoară Daniela Costică. Copiii foarte emoţionaţi şi bucuroşi au primit dulciuri şi cadouri din partea părinţilor cât şi din partea domnului primar Marian Șefu .

La sfârșitul  serbării  doamna  educatoare Iulia Ursu  s-a arătat foarte mulţumită  de reuşita programului, fapt pentru care a acordat un interviu presei locale.

Articol  realizat de Mariana Troncea  cu sprijinul educatoarei Iulia Ursu (n.n. s-a păstrat scrierea autoarelor, fara modificări de topică și ortografie)

Trubadur de Teleorman

Ion Scarlat

A intrat în tradiție (de circa 14 – 15 ani)ca între cadrele didactice din Roșiorii de Vede și cele din Turnu Măgurele să se dispute anual, tur – retur, o frumoasă dispută fotbalistică. Dorința de mișcare, spiritul de competiție, consolidarea unor relații de amiciție sunt sentimente ce-i animă pe cei aflați în dispută. Așa s-a întâmplat și în această primăvară ca, în ultima zi a lunii mai, între  echipele din cele două orașe, cu loturi întărite față de anii precedenți să aibă loc tradiționala întâlnire. S-a jucat cu nerv, cu ambiție, cu suflet, cu determinare, dar într-un perfect spirit de fair – play. Scorul și formațiile i-au interesat doar pe cei aflați în dispută și doar pe parcursul acesteia. Pentru că apoi s-a trecut la glume pe seama fazelor din meci, a rezultatului și a amintirilor din precedentele întâlniri.

Ziua s-a încheiat cu o frumoasă seară de  șpriț, poezie și cântec. Un adevărat spectacol artistic!

O formație locală de muzică populară i-a binedispus pe combatanți. Profesorul poet Dumitru Delceanu a citit, din volumul personal de  versuri „Păstor peste năluci”, poezia „Cântec suspinat”, dedicată cunoscutului rapsod și actor Tudor Gheorghe, și nu întâmplător, ci pentru că în aceeași seară rapsodul popular Ion Popa din Izbicenii de pe malul Oltului, i-a delectat, în stilul maestrului Tudor Gheorghe, pe participanți, cu câteva din melodiile interpretate de acesta, plus câteva din repertoriul propriu. Trubadurul teleormănean a captat total atenția auditoriului. Timbrul plăcut al vocii, naturalețea cu care a cântat, căldura interpretării și a mesajului transmis i-a sensibilizat profund pe toți cei prezenți.

Ion Popa nu numai că abordează cu curaj stilul lui Tudor Gheorghe (al cărui elev am înțeles că a fost), dar îl abordează și cu mult succes. Cântă cu ușurința cu care respiră, are un extraordinar simț muzical, expresia lui în cântec are ceva de mare finețe, cu harul lui fermecându-i pe cei ce-l ascultă fiind, fără îndoială, o adevărată valoare interpretativă prin tot ceea ce poate transmite publicului.

Pentru toate acestea îl felicităm și îi urăm succes în cariera artistică!

  A consemnat

             Ion Scarlat

1 Iunie la Roșiorii de Vede. Clasa I B, Scoala Mihai Eminescu, clasa înv. Daniel Nazat, instructor Patrița Rizescu

 

 

 

1Iunie la Roșiorii de Vede, dansul animalutelor

Concursul Naţional de Proză „Marin Preda”- ediţia a XII-a

 

Consiliul Judeţean Teleorman şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Telorman şi Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti şi în colaborare cu revistele: „Luceafărul de dimineaţă”, „Argeş”, „Litere”, „Pro Saeculum, „Sud”, „Oglinda literară”, „Caligraf” şi „Meandre”,  organizează Concursul Naţional de Proză „Marin Preda”, ediţia a XII-a.

 

Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze tineri prozatori şi critici literari, adresându-se autorilor care nu au debutat în volum şi nu au depăşit vârsta de 40 ani. Concursul se desfăşoară pe două secţiuni:

 

1. Concursul de proză scurtă: se vor trimite 1-3 proze scurte, care să nu depăşească în total 20 pagini; vor fi acordate următoarele premii:

- Premiul „Marin Preda” şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (în valoare de 1000 lei), lucrările premiate urmând a fi publicate de Revista „Luceafărul de dimineaţă”;

- Premiul I (în valoare de 700 lei), Premiul al II-lea (în valoare de 600 lei) şi Premiul al III-lea (în valoare de 500 lei), acordate împreună cu premiile unor reviste literare sau de cultură, care urmează să publice ulterior prozele scurte premiate.

 

2. Receptarea critică a operei lui Marin Preda: se vor trimite 1-2 eseuri critice, care să nu depăşească în total 10 pagini; vor fi acordate următoarele premii:

- Premiul I (în valoare de 700 lei), Premiul al II-lea (în valoare de 600 lei) şi Premiul al III-lea (în valoare de 500 lei), acordate împreună cu premiile unor reviste literare sau de cultură, care urmează să publice ulterior eseurile premiate.

 

Concurenţii vor trimite prozele sau eseurile critice pe suport de hârtie, culese cu font 12, în câte 5 exemplare, semnate cu un scurt motto, acelaşi motto figurând şi pe un plic însoţitor, în care vor fi introduse datele de identificare ale autorului: numele şi prenumele, data şi localitatea naşterii, adresa poştală, adresa de e-mail şi numărul de telefon, precum şi un CD cu textele trimise, inscripţionat cu acelaşi motto.

 

Manifestările finale ale Concursului Naţional de Proză „Marin Preda”, ediţia a XII-a, se vor desfăşura, în ziua de 23 septembrie 2011, la Alexandria şi la Siliştea Gumeşti, cuprinzând: vizitarea casei natale a scriitorului Marin Preda; vizitarea Centrului Memorial „Marin Preda”; colocviul „Marin Preda – incomod şi actual?”; decernarea premiilor concursului; lansarea unor cărţi şi lecturi publice.

 

Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 31 august 2011, pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, str. Ion Creangă, nr. 52-54, 140056 – mn. Alexandria, jud. Teleorman, cu menţiunea „pentru concurs”.

 

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0347-804.482. Nu se primesc grupaje de versuri sau de eseuri critice pe e-mail. După încheierea concursului, lucrările trimise de concurenţi nu se înapoiază.

 30 mai 2011

Comunicat de presă

Marţi, 7 iunie 2011, la ora 11.00, la sediul Muzeului Judeţean Teleorman, va avea loc o prezentare a rezultatelor proiectului „Măgura Past and Present” („Măcura Trecut şi Prezent”) desfăşurat în perioada 2009-2011, în cadrul Programului „Cultura 2009-2011” şi finanţat din fondurile Uniunii Europene.

Proiectul a fost derulat de către Universitatea din Cardiff, în colaborare Muzeul Judeţean Teleorman cu având ca partener local Şcoala de Arte şi Meserii Măgura, cu sprijinul Primăriei din localiate.

 Biroul de Presă

Șoc: Există clădiri pe Marte

 

După chipul uman identificat pe Marte, încă o descoperire pe Planeta Roşie încinge spiritele pasionaţilor de mistere. Un bărbat susţine că a găsit pe Marte, cu ajutorul aplicaţiei Google Earth, imagini care sugerează o construcţie. Materialul video postat pe YouTube are deja peste 200.000 de vizualizări.

David Martines este un american care susţine că a descoperit o clădire aflată pe Marte, de culoare albă cu dungi roşii şi albastre, scrie Daily Mail.

“Nu este un munte şi nici stâncă. Este o structură construită de cineva. Nu am făcut eu asta, arăt doar ce se vede pe Google Mars”, a declarat Martines. “NASA nu vrea să vorbească în această privinţă. Le-am trimis câteva mailuri, dar nu mi-au răspuns”, a adăugat americanul.

În cazul în care privitorii nu sunt convinşi de descoperire, David Martines îi sfătuieşte pe aceştia să verifice pe cont propriu, coordonatele respective: 49’19.73″N 29 33’06.53″W.

Dragnea, prins cu minciuna de „Adevărul de Seară“: acesta a încheiat contracte cu foştii colegi de facultate, pe care spunea că nu-i cunoaşte – adevarul.ro

Mai mult, citeste aici: Dragnea, prins cu minciuna de „Adevărul de Seară“: acesta a încheiat contracte cu foştii colegi de facultate, pe care spunea că nu-i cunoaşte – adevarul.ro

Liviu Dragnea, şeful CJ Teleorman, susţine că nu ştia cine sunt acţionarii Tel Drum, firmă abonată la contracte cu instituţia pe care o conduce. „Adevărul“ a descoperit că aceştia sunt foştii lui …

Vand casa in Rosiorii de Vede

Urmariti chenarul roșu. Vanzare casa in Rosiorii de Vede, tel 0728896609

Lista amenzilor si modificarilor importante din Codul Muncii 2011

Va prezentam o parte dintre principalele modificari si completari aduse Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, prin Legea nr. 40/2011, impreuna cu amenzile aferente, asa cum au fost stabilite

1. Contractul individual de munca se incheie in forma scrisa, se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor si se transmite Inspectoratului Teritorial de Munca inaintea inceperii activitatii. Pentru fiecare persoana gasita fara contract de munca amenda este intre 10.000 si 20.000 lei pana la 5 persoane, iar peste 5 persoane cu raspundere PENALA. In plus va fi sanctionata si persoana in cauza cu amenda de la 500 la 1000 lei.

2. Un exemplar din contractul individual de munca trebuie inmanat angajatului inaintea inceperii activitatii. Daca nu se poate face dovada inmanarii unui exemplar amenda e intre 1500 si 2000 lei;

3. La incheierea CIM e obligatoriu certificatul medical eliberat de medicul de medicina a muncii cu care societatea are contract de prestari servicii-art. 27, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestei cerinte atrage nulitatea contractului, iar amenda e de 1500-3000 lei.

4. Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat. Aceasta presupune existenta la punctual de lucru a unei …

continuare: http://www.legislatiamuncii.manager.ro/a/3772/lista-amenzilor-si-modificarilor-importante-din-codul-muncii-2011.html

Medierea, o şansă pentru viitorul juridic

Alina Gorghiu: Medierea este oxigen nu numai pentru afaceri, ci şi pentru justiţia din România.

 Elena Bustea: Este important să implementăm medierea, să schimbăm mentalitatea, iar omul să înţeleagă că poate să-şi soluţioneze conflictul într-un mod elegant.

 Editura Universul Juridic şi deputatul PNL Alina Gorghiu au lansat, ieri, la Palatul Parlamentului, primul volum în limba română dedicat medierii comerciale, intitulat “Medierea – oxigen pentru afaceri”. Cartea este dedicată promovării profesiei de mediator şi a acestei soluţii alternative la instanţele clasice, în măsura în care medierea conduce la degrevarea acestora, eliminarea cheltuielilor suplimentare şi a termenelor prelungite.

continuare: www.curierulnational.ro

 

Consiliul Local Roșiorii de Vede: Discuții aprinse pentru doar șase proiecte

Discutii aprinse si multi absenti in sedinta Consiliului local la Rosiorii de Vede. Desi consilierii  rosioreni au avut de aprobat doar sase proiecte de hotarire majoritatea au fost modificate prin amendamente.

Consiliul local al municipiului Rosiorii de Vede s-a intrunit in sedinta ordinara marti seara pentru a aproba proiectele aflate pe ordinea de zi. Cu doar 6 proiecte de hotarire si prezenta modesta, 14 consilieri din 19, toata lumea se astepta la o sedinta scurta, dar discutiile aprinse si amendamentele propuse la majoritatea hotaririlor au durat mai bine de doua ore. Primul punct de pe ordinea de zi, alegerea unui nou presedinte de sedinta le-a ridicat ceva probleme alesilor locali dupa ce citeva din propuneri au fost refuzate s-a reusit cu greu alegerea noului presedinte de sedinta, consilierul PNL Adrian Popescu. Nici al doilea proiect nu a trecut usor si doar cu modificari ale formei initiale. Fiind vorba despre folosirea prin inchiriere a spatiilor din institutiile de invatamint consilierii au cerut sa se mentioneze conditii clare de folosinta  si chiar nominalizarea unitatilor scolare unde exista astfel de situatii. Singurul proiect votat fara discutii a fost cel privind inchirierea unui teren pentru ca apoi, la rectificarea bugetului spiritele sa se incinga din nou. Cei doi consilieri PNL, directori de scoala, Cristian Popescu si Luminita Petrescu au solicitat sa se analizeze  inca odata situatia unitatilor scolare pentru ca toate sa primeasca banii necesari achitarii facturilor restante altfel vor fi in situatia sa nu poata organiza examenele din acest an. Consiliul local a mai aprobat inlocuirea lui Daniel Fierascu in Adunarea Generala a Asociatiei Teleormanul cu primarul Ion Nutu si infiintarea unei parcari publice in piata centrala cu 52 de locuri.

sursa :www.mediasudtv.ro

(s-a păstrat scrierea de pe site, fara modificări de topică și ortografie)

Ziua Eroilor la Zimnicea

Ziua  Eroilor  a fost marcata joi si la Zimnicea printr-o slujba religioasa si o depunere de coroane la  Cimitirul Eroilor de la Catedrala “Sfintii Constantin  si Elena”. La eveniment au participat veterani  de razboi, elevi, dar si  reprezentantii autoritatilor locale.

Cimitirul Eroilor de la Zimnicea este unul special, fiind primul loc de veci de acest fel, gazduind ostasi cazuti in Razboiul de Independenta, in cel de-al doilea Razboi Balcanic, si in Primul Razboi Mondial.
Ziua Inaltarii Domnului corespunde in Romania cu Ziua Eroilor,marcata ieri si la Zimnicea printr-o slujba religioasa de pomenire si o depunere de coroane la Cimitirul Eroilor de la Catedrala “Sfintii Imparati Constantin si Elena”.

continuare pe :www.mediasudtv.ro

(s-a păstrat scrierea de pe site, fara modificări de topică și ortografie)

Eroii neamului omagiati la Rosiori

Moment festiv, ieri, la Monumentul Eroilor din centrul municipiului Rosiorii de Vede. Autoritatile locale au organizat si in acest an in Ziua Inaltarii Domnului ceremonialul omagierii Eroilor Neamului. Manifestarile comemorative in municipiul Rosiorii de Vede au avut loc ieri pe platoul din fara Primariei, langa monumentul inchinat eroilor rosioreni care au luptat pentru apararea si intregirea neamului romanesc.

Ziua Eroilor se celebreaza in fiecare an de Inaltarea Domnului, inca de acum zece ani, cand Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a luat aceasta decizie. Tot cu aceasta ocazie este si Ziua Nationala Bisericeasca, ceea ce inseamna ca in toate bisericile se fac pomeniri ale eroilor neamului romanesc. In cadrul ceremonialului de omagiere un sobor de preoti a oficiat sluba de pomenire a eroilor.

La monumentul eroilor au fost depuse zeci de coroane din partea autoritatilor locale, organizatiile veteranilor de razboi, institutii publice ,partide politice si agenti economici care au dorit sa aduca un omagiu celor cazuti pentru tara.

sursa: www.mediasudtv.ro

(s-a păstrat scrierea de pe site, fara modificări de topică și ortografie)

1 Iunie la Roșiorii de Vede (fragment video)

Gabriel Argeseanu, prozator și publicist

Dialoguri convexe, vol I

Confesiuni. Convorbiri cu Marin Codreanu

Nepotii lui Moromete. Antologie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studii:

 

 

Masterat în Comunicare și relații publice. Lucrare de disertație: ”Comunicarea în campaniile electorale;”  

 Licențiat în drept

 

 

Experiență profesională: 

Media – 18

Educație/Training – 4 ani

Guvern/Instituții – 3 ani

 

Funcția ocupată: redactor șef

Firma, localitatea: Cotidianul ”Informația Teleormanului”, Alexandria

 

Funcția ocupată: secretar general de redacție

Perioada: februarie 2008 -  februarie 2010

Ziar ”Contrasens roșiorean”, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: consilier parlamentar

Perioada: septembrie 2005 – noiembrie 2008

Camera Deputaților, deputat Constantin Amarie

 

Funcția ocupată: redactor șef (cofondator)

Perioada: martie – septembrie 2005

Săptămânalul ”7 zile”, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: secretar de redacție (cofondator)

Perioada: decembrie 1996 – septembrie 2005

Săptămânalull DRUM, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: profesor

Perioada: septembrie 2000 – iulie 2004

- Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Roșiorii de Vede .

În cadrul opționalului ”Mass media” am fondat  publicația ”Realitatea roșioreană”.

- Școala ”Mihai Eminescu” Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: realizator de emisiuni

Perioada: decembrie 2000 -  decembrie 2002

Radio Impact, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: realizator de emisiuni (cofondator studiou local)

Perioada: martie 1998 – decembrie 2002

Televiziunea MG 99 TV, Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: realizator de emisiuni (cofondator studiou local)

Perioada: ianuarie 1994 – februarie 1998

Televiziunea ETV,  Roșiorii de Vede

 

Funcția ocupată: redactor șef-adjunct

Perioada: decembrie 1992 – martie 1994

Săptămânalul ”Masagerul de Teleorman”, Rosiorii de Vede

Din 1996, corespondent local la Radio Oltenia Craiova.

 

 

Premii/distincții:

 

Premiul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național a județului Teleorman pentru publicistica/interviu;

Premiul Direcției pentru Cultură Roșiorii de Vede pentru jurnalism;

 

 

 

Cărți publicate:

Convorbiri cu Marin Codreanu, Ed. Semne, București, 2008;

Dialoguri convexe, interviuri, vol. I, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2000;

 

Prezent în antologiile:

”Vlăstarele câmpiei”, publicistică, Ed. Paco, București, 2009;

”Nepoții lui Moromete”,  publicistică, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2006;

Festin cu reverii nobiliare, proză, Ed Euro Vida, Videle, 1999.

 

Publicistică în:

 Convorbiri literare, Poesis, Observatorul de Toronto, Agero Stutgard, Niram (Madrid), Foaie pentru minte și literatură, Dealul melcilor, Cetatea culturală, Oglinda literară, Euromuseum, Placebo, Fereastra, Meandre, Caligraf, Teleormanul, Gazeta de Teleorman, Mara, Informația Teleormanului, Observatorul de Teleorman, Mesagerul de Teleorman, 7 zile, Sud, Presa, Agonia.ro , RoLiteratura, Rosiorinews, Provincianews

 

Siteuri: http://informatiateleormanului.wordpress.com, http://argeseanu.webs.com,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tudor Gheorghe:„Poezia română se încheie, pentru mine, cu Adrian Păunescu”

 

A.G. Domnule Tudor Gheorghe, când aţi realizat că destinul dumneavoastră va fi tovarăş de viaţă cu cântecul?

T. G. Bă, asta e demult, dar e mişto. Eu sunt primul individ, care a suferit exploatarea artistului de către om. Mic fiind, şi la treierat, nea Mărin a lu’ Treanţă (n.a. din satul Podari), un vecin de-al nostru ce avea mai mult pământ şi avea şi un păr pădureţ acolo pe mejdină, i-a zis tatei: Ilie, pune-l pă-la mic în păr, să cânte că li se-ndeamnă mai bine ăstora la seceră”. Aşa am fost speculat şi exploatat pentru prima dată. Când m-am întors de la institutul de teatru, proaspăt actor (1966), am vrut să fac un spectacol de poezie. Nu aveam nici etalonul de frumuseţe al lui Septimiu Sever, nici glasul lui George Vraca, şi atunci am zis că trebuie să fac ceva ca să arăt regizoarelor mele că am talent şi am făcut acest gest să readuc poezia la forma ei primară, adică poezia-cântec.

A.G. Şi aşa s-a născut „Menestrel la curţile dorului”, pe versurile lui Lucian Blaga şi Ion Barbu, practic debutul ”en force”, pe care doar marii artiştii îl trăiesc de la prima ieşire în lume. Poate că aşa vă ghicise şi vecinul Treanţă de vă exploata frumuseţea glasului, atunci de copil, pentru a face mai spornică munca celor ce treierau pe pământul lui. Aţi continuat apoi cu lirica lui Tudor Arghezi, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, despre care aţi avut o remarcă interesantă, şi putem continua enumerarea liricii ce v-a susţinut proiectul poezia –cântec. De ce poezia română se încheie cu Adrian Păunescu?

T. G. Eu am şocat, probabil, pe multă lume, când am spus că poezia română se încheie, pentru mine, cu Adrian Păunescu. De ce am spus asta? Pentru că eu am fost foarte apropiat poeţilor. Eu am fost îmbrăţişat de ei încă de la primul spectacol, „Menestrel la curţile dorului”, simţind că au în mine un posibil tălmăcitor al poeziei lor în cântec. Am cântat de la Dosoftei, de la Miron Costin, întreaga poezie română până la un anumit punct al contemporaneităţii. Am fost contemporan, de ritm interior, cu Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Virgil Carianopol, Romulus Vulpescu ş.a.m.d. Nu am vrut şi nici nu vreau să cânt poezia de azi. Nu pentru că nu aş putea, dar fiind contemporan cu această generaţie, prin fiul meu (35 ani), consider că trebuie să-ţi găsească noile generaţii de poeţi trubadurul lor. Eu voi fi foarte fericit să apară şi un alt Tudor Gheorghe, dar va trebui să îndeplinească unele condiţii: să fie născut la ţară …

 

A.G. Acolo unde s-a născut eternitatea.

 

T. G. Ai dreptate. Să iubească poezia, aşa cum am iubit-o eu, să-i dea Dumnezeu un firicel de glas, care printr-o voinţă nemărginită să şi-l dezvolte şi să urmeze cursurile unui institut de teatru ca să-şi vândă marfa. Când le va avea pe toate acestea, va fi ce trebuie.

 

A.G. Revenind la anii de studenţie, şi aici aţi trecut printr-un episod trist?

 

T. G. Au fost ani frumoşi, nu trişti, dar grei. Atât de frumoşi că devenisem şi prinţ, dar al „blaturilor”, pentru că mâncam la cantina studenţească fără cartelă. Încă de la înscriere am minţit, de frică să nu fiu respins, trecând o linie unde trebuia să scriu numele lui tata. Tata fiind deţinut politic, eu refuzam mai tot timpul să răspund, creând o mare nedumerire printre profesorii care ştiau ce pot. Mi-erea frică să nu ies în evidenţă pentru bursă şi să fiu pus să completez alte fişe cu date despre părinţi, care să mă dea de gol şi apoi dat afară din institut. Oricum, am luat şi bursa republicană, dar după ce tata a fost eliberat din închisoare, perioadă în care am luat numai note de zece.

 

A.G. Cine vă ascultă, cu sufletul şi mintea, este imposibil să nu simtă această confesiune dintre om şi natură, dintre artist şi poet, pe care o transmiteţi prin cântec. Dar generaţia tânără credeţi că îşi doreşte un Tudor Gheorghe al lor?

 

T. G. Dacă muzica aceasta nu va avea un viitor pentru generaţia tânără, aceasta generaţie nu va mai exista. La spectacolul de mai devreme, după care facem acest interviu, am cântat muzică veche, foarte frumoasă care, din păcate, nu numai că nu este promovată, dar este uitată definitiv, fiindu-ne prezentate în schimb tot felul de aberaţii muzicale. Am făcut spectacole ieşite din „comună”, vorba lui Marin Sorescu, cântând cele patru anotimpuri. Eu nu am uitat să cânt la chitară şi sunt rob pe tarlaua poeziei române. Tot ceea ce se întâmplă azi în peisajul muzical românesc este trecător, ţine de modă, dar cu timpul vom fi nevoiţi să renunţăm la aceste aberaţii anticulturale.

 

A.G. Vă gândiţi, muzical, că prezentul ar trebui să fie o continuitate a trecutului, de aceea aţi susţinut „Mie îmi pasă!”?

 

T. G. Domne, eu am făcut acest spectacol scârbit de tot ce era în jurul meu. Scârbit de faptul că oamenii de la Revoluţie, nu au mai fost băgaţi în seamă; că s-au căţărat pe spinarea lor alte jagardele care se dau revoluţionari şi disidenţi, uitând toţi de unde au plecat, trezindu-se buticari mai mari sau mai mici, cu funcţii până la miniştrii, care s-au dovedit a fi hoţi, escroci, şarlatani. Şi când mi-am dat seama că totul este aşa, iar toţi zic: „I-a mai dă-i, mă, în mă-sa. Ce-mi pasă mie?”, am tras un semnal de alarmă. Dacă eu zic îmi pasă, mai este şi altul lângă mine care zice la fel, apoi altul… Iar când vor zice câteva milioane, din cele douăzeci şi trei, ne pasă!, atunci România va face un salt fabulos, atât în plan spiritual cât şi în plan economic.

 

A.G. Până atunci suntem martorii unor negări ale valorilor culturale, în special de către românii care se poziţionează în afara ţării, care-l văd pe Eminescu antisemit şi xenofob, pe Eliade un legionar amnezic.

 

T. G. Astea sunt speculaţii de presă şi dezinformări. Eu am fost de multe ori în America şi nu mi s-a întâmplat să aud că este negat Eliade, Eminescu, Cioran sau alţii. Însă, în ţară, de vreo câţiva ani de zile, am văzut că vor să-l demitizeze pe Eminescu, să spună că avea mătreaţă, că era scund, ca şi cum acesta este motivul pentru care-l iubim noi. Dar prichindeii ăştia, impotenţii cultural şi artistic, simt nevoia să se remarce agăţându-se de un spirit înalt. America, Australia, Japonia, aproape toată Europa, Emiratele Arabe Unite îmi sunt cunoscute şi am avut bucuria de a mă întâlni cu mulţi români. Ba am dat de unul din Roşiorii de Vede la Bridge Port, lângă New York. În toate peregrinările mele, prin America, am întâlnit români de diverse categorii intelectuale, oameni veniţi să muncească şi care se abrutizează, pentru că nu mai au timp de altceva, intrând într-un ritm american de tâmpenie. De câte ori merg la ei cu spectacole, nu acceptă să le cânt ceva nou. Ei vor „alea de le cântam eu când au plecat din ţară”. Ei nu vor să înţeleagă că România se transformă. Îşi ascund, oarecum jenaţi, acea hotărâre de a pleca din ţară, bucurându-se în sinea lor când află că lucrurile nu merg bine de unde au plecat. Numai aşa având puterea să se felicite pentru pasul făcut. Însă, am întâlnit şi prieteni de-ai mei, plecaţi cu mulţi ani înainte de Revoluţie, care-şi numărau lunile în aşteptarea pensionării, pentru a se întoarce acasă. Nimeni nu vrea să moară în America. Am întâlnit şi noua generaţie plecată după 1990, copii talentaţi, care o duc bine, pentru că le este recunoscută valoarea. Sunt foarte bine plătiţi, dar îi îngrozeşte singurătatea. Unii au reuşit să se integreze, alţii nu. Şi să te ferească dumnezeu să trăieşti într-o lume care nu este a ta, gândindu-te la cei de lângă care ai plecat. Am întâlnit în Australia un lucru fascinant, cea mai mare expoziţie pe care am văzut-o eu. Un ”nebun” de plastician a lucrat într-o pădure, stând alături de aborigeni, mai bine de treizeci de ani. El a direcţionat şi împletit piatra şi ideile lui cu vegetaţia. La fiecare sculptură este un moto. Unul sună chiar aşa: „Dacă nu ai, aici pe Pământ, locul tău bine definit, nu îl ai nici în cer”.

 

A.G. Viaţa pe scândură, cum spune în teatru la scenă, este aceeaşi pentru actori, dar trăirile sunt unice pentru fiecare actor în parte. Cum este pentru Tudor Gheorghe?

 

T. G. Este clipa efemeră în care uiţi că eşti Tudor Gheorghe sau Radu Beligan sau Victor Rebenciuc sau … Şi devii personajul pe care-l joci. Şi atunci cele trei ore pe scândură se scad din viaţa ta. Pentru că Dumnezeu monitorizează şi spune: Câte spectacole a avut omul acesta? Câte ore a jucat pe scenă? Sfinte Petre, ai grijă ca lui Tudor Gheorghe, care a stat patruzeci de ani pe scenă, să-i mai lungeşti viaţa cu douăzeci de ani. Şi aceasta pentru că în mare parte a timpului am fost altcineva. Bineînţeles că este o glumă, dar am vrut să scot în relief această metamorfozare a actorului în mai multe personaje, în mai multe vieţi.

 

A.G. Aţi jucat magistral în „ A treia ţeapă”, piesă scrisă de Marin Sorescu, fiind desemnat şi cel mai bun actor al anului. Acum îi cântaţi poeziile. Cum l-aţi perceput?

 

T. G. De Marin Sorescu nu m-a legat numai o relaţie artistică, ci şi o prietenie adevărată. Am jucat trei spectacole scrise de Sorescu. La Craiova am jucat în piesa de care spui, într-un rol pentru care am primit şi premiul pentru cel mai bun actor al anului, an în care Vlad Dracul era jucat de Amza Pelea la Teatrul Naţional din Bucureşti, iar la „Bulandra” era jucat de Victor Rebenciuc. Am fost tot timpul tentat să spun că sunt mândru să fi fost contemporan cu un tip de geniu, cum a fost Marin Sorescu. Noi ne ferim să spunem lucrurile acestea dintr-o modestie pe care alţii o speculează, fiind prea modeşti cu valorile noastre. Marin Sorescu a fost şi va rămâne în literatura română ca un tip total, extraordinar. Avea simplitatea ţăranului român, precum Marin Preda, încât nu-ţi vine să crezi că ei sunt ce au scris aceste memorabile pagini ale literaturii române. Poeziile lui încearcă să reinventeze, să facă cunoscut generaţiei tinere, debusolate şi debusolante, aş zice, un univers dispărut al satului de altădată. Univers ce trebuie recreat ca această generaţie să aibă tăria şi să nu fugă după meleagurile unde s-a născut. Dacă şi-ar cunoaşte mai bine destinele artistice, care au fost în spatele lor, nu s-ar mai încumeta atât de repede să plece.

 

A.G. Se observă o redimensionare a artei teatrale. Au apărut noi teatre, curente, experimente stilistice, se doreşte un centru naţional de dramaturgie contemporană, unde tinerii actori şi regizori să se întâlnească şi să discute. Încărcătura de semne şi semnificaţii au impus şi o anumită estetică teatrală. Vă regăsiţi în noile tendinţe?

 

T. G. Mai nou, au încercat în arta cinematografică, bazându-se pe forţa computerului, să creeze aşa numitul actor virtual. Au reuşit performanţe extraordinare, dar nu pot crea şi emoţia reală, umană. Eu am avut parte să lucrez cu mari regizori şi să fac mari roluri. Am jucat în spectacolele lui Liviu Purcărete, care sunt spectacole de imagine, spectacole prin care luam faţa Europei şi a lumii. Dar era un spectacol descriptiv, în care actorul nu avea un rol prea important. Dar primul spectacol pe care l-a montat Liviu Purcărete, la Craiova, a fost ”Piticul din grădina de vară”, unde actorul era pus în valoare. Jucam eu, Diana Gheorghian, Ilie Gheorghe, Dogaru şi mulţi alţii. Un spectacol absolut fascinant. Actorul nu se poate forma decât prin roluri clasice, pe texte majore.
Sunt roluri mari, cât încape, dar principalul este cine le pune în scenă. La noi, la Craiova, Mihai Măniuţiu a pus în scenă „Timon din Atena”, de W. Shakespeare. Este rol mare acolo, dar la spectacolele care s-au jucat nu a venit mai nimeni. Şi aceasta pentru că nu a fost bine pus în scenă. Aceasta este problema.

 

A.G. Aveţi o anumită afinitate pentru muzica populară din Teleorman. Ce va atras la această muzică „cu ignituri”, cum îi spune Daniela Condurache?

 

T. G. Muzica din Teleorman m-a fascinat din totdeauna. Consider că este una dintre cele mai particulare şi mai speciale, adunând aici, atâta frumuseţe muzicală, probabil datorită şi unor mari lăutari. Am avut şansa, în perioada când lucram la Institutul de Folclor, prin intermediul benzilor de magnetofon, să cunosc unul dintre cei mai fabuloşi lăutari pe care i-am ascultat în viaţa mea, George Moţoi. Probabil, ascultându-i cântecele şi felul în care cânta, m-am lăsat dus uşor de val şi am îndrăgit foarte tare muzica din Teleorman. O muzică specială, de o forţă nemaipomenită, care contrazice toate scălămbăielile minore, cântate fără bărbăţie.

 

A.G. Însă, faptul că tradiţiile şi cântecul popular nu mai sunt perpetuate cu aceeaşi forţă în familie şi prin intermediul şcolii, face, după cum se exprima doamna Emilia Comişel, loc kitch-ului. Va avea de suferit filonul autentic al folclorului?

 

T. G. Tare mult ţin la această femeie, pe care o iubesc şi îi doresc viaţă lungă, pentru că are o vitalitate incredibilă la vârsta domniei sale. Cred că kitch-ul a pornit din şcoală, pentru că elevilor nu li s-au mai transmis valorile reale. Dar vina şcolii nu este totală, pentru că aici se adaugă imbecilitatea redactorilor de specialitate din posturile de radio şi televiziune particulare şi naţionale. Aceştia au distrus cu inconştienţă, tot promovând tâmpenii, prost gust, subcultură, care este uşor de asimilat la masa largă. Atunci dacă le dai „Acasă la români”, dar de fapt este „Acasă la ţigani”, nu mai vezi nimic din frumuseţea unui cântec popular. Dacă nu este măsură, încet, încet, totul degenerează.

Am fost la Los Angeles. Acolo, kitch-ul a căpătat dimensiuni de artă. Totul este de carton, dar este atât de senzaţional făcut, încât nu mai este kitch. Deja este o frumuseţe, un paradox, dar este real.

Șoc: Liviu Nicolae Dragnea susține că nu știe nimic despre societatea Tel Drum SA și nici despre neregulile Consiliului Județean care ar putea duce la întreruperea plăților pe Axa 2 a Programului Operațional Regional pentru România

Secretarul general al PSD, Liviu Nicolae Dragnea, a semnat in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman contracte care ar putea duce la pierderea unor finantari de 743 de milioane de euro din bani de la UE.

Un audit al Comisiei Europene a scos la iveala nereguli care ar putea duce la intreruperea platilor pe axa 2 a Programului Operational Regional pentru Romania, scrie Adevarul.

Reprezentantii Comisiei Europene au efectuat in urma cu doua luni un audit in tara noastra, in cadrul caruia au fost verificate mai multe contracte incheiate pe bani comunitari de autoritatile romane cu diferite firme. Rezultatele raportului urmeaza sa fie trimise printr-o scrisoare oficiala catre autoritatile din Romania zilele acestea.

Printre acestea, expertii au controlat si doua contracte semnate de Consiliul Judetean Teleorman cu firma Tel Drum SA pentru reabilitarea a doua drumuri, DJ 506 si DJ 701.

Jurnalistii de la Adevarul spun ca au aflat de la surse guvernamentale ca expertii care au studiat contractele de la Teleorman au gasit nereguli majore privind un conflict de interese, precum si folosirea unor criterii de calificare restrictive in momentul in care s-a ales firma. Acestea ar fi dus la excluderea unor ofertanti cu preturi mai mici din randul participantilor.
Mai precis este vorba despre doua contracte semnate de Consiliul Judetean Teleorman cu firma Tel Drum SA pentru reabilitarea a doua drumuri, DJ 506 si DJ 701.
Potrivit prefectului judetului Teleorman, Teodor Nitulescu, conflictul de interese poate fi explicat prin faptul ca Liviu Dragnea ar fi in spatele firmei Tel Drum SA, una dintre cele mai mari din toata zona, cu peste 600 de angajati. “Toata lumea stie ca el detine aceasta firma prin alte persoane care apar in acte. Dragnea a privatizat societatea in 2001, iar de atunci si pana acum doar Tel Drum a castigat toate contractele pentru constructia sau reabilitarea de drumuri”, a declarat prefectul Consiliului Judetean Teleorman.

In replica, Liviu Dragnea sustine ca nu are nicio legatura cu firma Tel Drum SA si ca nu-i cunoaste pe actionarii actuali. “Il stiu pe Marian Fiscuci, care a detinut Tel Drum, pentru ca este tot din Teleorman. Nu-i stiu pe actionarii de acum. Sa stiti ca foarte multe alte firme au contracte cu Consiliul Judetean Teleorman, nu doar Tel Drum”, a declarat Liviu Dragnea, sustinand ca aceasta asociere este doar o arma folosita de dusmanii politici.

Cele doua contracte verificate de Comisia Europeana sunt in valoare totala de 166 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) si au fost castigate de firma Tel Drum SA in 2009. Potrivit datelor publicate pe site-ul Consiliului Judetean Teleorman, pentru reabilitarea DJ 701, de la Gratia pana la Dobrotesti, cu o lungime de 55,5 kilometri, Consiliul a platit 107 milioane de lei (26 de milioane de euro) din bani europeni.

Lucrarea a fost castigata de asociatia Tel Drum si Euroconstruct Trading ’98 SRL. Aceasta din urma este detinuta de Dan Besciu si de Sorin Serban Vulpescu, cunoscuti drept “regii asfaltului din Capitala”, iar firma lor a obtinut contracte “pe banda rulanta” cu autoritatile locale din Bucuresti.

sursa: www.mediasudtv.ro

(s-a păstrat scrierea de pe site, fara modificări de topică și ortografie)

COMUNICAT DE PRESA

Muzeul Judeţean Teleorman organizează luni, 6 iunie 2011, ora 11.00, la Grupul Şcolar Tehnic Alexandria, manifestarea “Obiceiuri populare de Rusalii”. La eveniment vor participa elevii clasei a IX –a A de la această instituţie de învăţământ, îndrumaţi de profesorul diriginte Maria Ciobanu. Manifestarea este dedicată sărbătorii Rusaliilor, sărbătoare cunoscută şi la romani sub numele de Rosalia. Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh reprezintă unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului. Sărbătoarea este prăznuită de creştini duminica – la 50 de zile după Paşti , având deci data schimbătoare, şi marchează Coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos (eveniment care a avut loc în ziua Rusaliilor Evreilor – care pe atunci era o sărbătoare agricolă de bucurie, în care se oferea pârgă din roadele pământului). E totodata sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. În tradiţia populară românească, sărbătoarea Rusaliilor este marcată printr-o serie de obiceiuri străvechi cum ar fi : Moşii de Vară, Spălatul pe Picioare, Căluşul. Despre toate aceste obiceiuri şi tradiţii le vor elevilor muzeografii Luminiţa Gheorghe şi Claudiu Olaru. De asemenea, în cadrul manifestării se va reconstitui ritualul „Spălatului pe Picioare”, iar elevii clasei a IX- a A vor prepara colarez şi orez cu lapte. Manifestarea “Obiceiuri populare de Rusalii” se înscrie în cadrul Programului Educaţional “Muzeul-sursă de cultură şi educaţie”, program în cadrul căruia cele două instituţii sunt partenere. Corina Iordan Biroul de Presă

Si profesorii chiulesc de la ore

Si profesorii chiulesc de la ore. Unii o fac subtil, altii uita pur si simplu sa treaca pe la scoala unde predau, cu lunile. Este cazul unei profesoare de engleza din Rosiorii de Vede care nu s-a prezentat la orele pe care le are la o scoala, de la inceputul anului.

O parte dintre elevii  Scolii Nr 4 din Rosiorii de Vede au avut ghinionul sa faca in acest an scolar engleza cu un profesor, detasat de la Vedea, unde este titulara. Profesoara Daniela Vasile care ar fi trebuit sa-i invete o limba straina de circulatie internationala a venit la ore pe sarite, sau deloc, cind si-a mai adus aminte iar in ultimele patru luni a uitat complet sa vina la scoala. Pina in urma cu citeva zile cind brusc i-a revenit memoria si s-a prezentat la catedra incercind sa o scoata din clasa pe profesoara cu care intre timp fusese inlocuita.

Toata lumea stie ca profesoara are probleme de sanatate dar, surprinzator nu a prezentat nici un certificat medical si nu a justificat in nici un fel absenta de la ore chiar daca financiar a fost serios afectata.

sursa: www.mediasudtv.ro

(s-a păstrat scrierea de pe site, fara modificări de topică și ortografie)

Ipostaze

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=102448486515463&set=a.102448453182133.3860.100002509355376&type=1&theater#!/media/set/?set=a.102448453182133.3860.100002509355376

Dans Tango la bara

Balciul de la Roșiorii de Vede (video)

Campania agricolă în Teleorman

Campania agricolă de primăvară se apropie de final, după cum ne arată cifrele oferite de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Teleorman. Până miercuri, 1 iunie 2011, din cele 188.088 hectare planificate pentru înfiinţarea culturilor de primăvară, fuseseră însămânţate 185.796 hectare, după cum urmează: legume de câmp şi în solarii – 3531 ha, mazăre boabe – 962 ha, grâu de primăvară – 227 ha, ovăz – 2137 ha, cartof timpuriu-semitimpuriu – 620 ha, cartof de toamnă – 240 ha, plante medicinale – 380 ha, floarea soarelui – 84.118 ha, soia – 309 ha, porumb – 77.358 ha, fasole boabe – 758 ha, tutun – 50 ha, alte culturi în ogor propriu – 15.991 ha.

Dacă avem în vedere că mai sunt de semănat doar 2292 de hectare.